Singura casă din Cetatea Medievală Sighișoara care face notă discordantă cu arhitectura burgului, fiind construită într-un amalgam de stiluri în care predomină Art Nouveau, ne dezvăluie viața unui mare entomolog (entomologia = ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor) recunoscut la nivel european, Karl Robert Petri (1852-1932), cel care a colecționat și studiat peste 46.300 de gândaci din România și din întreaga lume.
“În Cetatea Medievală Sighișoara se remarcă această casă, cunoscută drept Casa Petri, o locuință care seamănă cu un mic castel, este construită în secolul al XIX-lea. Aici a locuit familia Petri, iar unul dintre marii intelectuali, Karl Robert Petri, a fost profesor la Școala din Deal și, de asemenea, a fost unul dintre cei mai renumiți biologi pe care i-a dat Sighișoara. A studiat științele naturii în Germania, ulterior s-a întors în Sighișoara, a devenit profesor de Biologie la Școala din Deal, la Liceul Evanghelic. Este cunoscut astăzi ca unul dintre cei mai renumiți specialiști din Transilvania acelor vremuri în domeniul studierii insectelor și în special gândacilor. Această casă are o arhitectură mai aparte față de restul cetății, sunt elemente de Art Nouveau și elemente neogotice care s-au adaptat foarte bine la ceea ce a însemnat o clădire nou construită, e ca un vechi conac sau un vechi castel. Karl Robert Petri nu a avut urmași, iar casa are acum alți proprietari”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă.
El a arătat că, în secolul al XIX-lea, majoritatea tinerilor excepționali primeau o bursă în universități protestante din spațiul german, unde studiau materia preferată și ulterior studiau teologia, așa cum a fost și Karl Robert Petri.
“Se întorceau în Transilvania pentru că aveau un loc de muncă stabil, în sensul că se puteau angaja la școlile evanghelice care erau pe lângă bisericile evanghelice din orașele transilvănene, iar pe finalul vieții, pentru a avea o meserie un pic mai bănoasă, deveneau preoți în diferite comunități. Și astfel, de exemplu, din rândul corpului profesoral al Școlii din Deal am avut inclusiv doi episcopi dacă ne gândim la Georg Daniel Teutsch și la Georg Paul Binder, care, în secolul XIX, au fost episcopi importanți ai Bisericii Evanghelice din Transilvania. Și Petri s-a întors și și-a manifestat pasiunea pentru gândaci, a scris foarte multe studii și a fost recunoscut de comunitatea academică din întreg spațiul european ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști în acest domeniu. Este un domeniu destul de restrâns ca activitate. La Biblioteca Muzeului din Sighișoara se păstrează numeroase documentare și lucrări ale acestui renumit biolog/zoolog”, a arătat Nicolae Teșculă.
Întrucât în limba română sunt puține informații despre viața și activitatea entomologului Karl Robert Petri, am apelat la un articol biografic scris de dr. Eckbert Schneider (Rastatt) în Schäßburger Nachrichten (Știri din Sighișoara - o broșură informativă a comunității săsești care apare la Heilbronn în Germania), în numărul din luna decembrie 2007.
Astfel am aflat că renumitul entomolog Karl Robert Petri s-a născut în 17 decembrie 1852, la Sighișoara, în familia profesorului Michael Petri. După absolvirea gimnaziului la Sighișoara, a studiat științele naturii și teologia la Jena, în Germania, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe botanistul Eduard Strasburger și pe zoologul Ernst Haeckel. Apoi, transferându-se la Universitatea din Leipzig, a obținut titlul de “Doctor philosophie”, în 1877, după care s-a reîntors la Sighișoara, unde a fost profesor la mai multe școli, iar din 1894 până la pensionarea sa în 1916 a lucrat ca director al Școlii Medii din Sighișoara.
În anul 1885 s-a căsătorit cu Mathilde von Sachsenheim și a colaborat cu numeroși oameni de știință din țară și din străinătate, fiind membru corespondent al Societății Entomologice din Ungaria.
Cea mai importantă lucrare a lui Karl Robert Petri este “Fauna gândacilor din Transilvania pe baza cercetărilor efectuate până în anul 1911” (Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahr 1911), în care a descris 4.763 de specii de gândaci cu locul unde au fost găsiți, fiind o lucrare unicat până acum în România.
Din “Schäßburger Nachrichten” mai aflăm că, de-a lungul vieții, entomologul sighișorean a adunat o impresionantă colecție de gândaci, care cuprinde 46.300 de exemplare, pe care a lăsat-o prin testament Societății Transilvănene de Științele Naturii din Sibiu, în 1932, aceasta intrând în patrimoniul Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu.
“Când, în urmă cu 75 de ani, la sfârșitul anului 1932 (articolul fiind scris în anul 2007 - n.r.), colecția lui Karl Petri a fost preluată de Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, Arnold Müller, curatorul colecțiilor de insecte la acea vreme, aprecia că această colecția era «un dar cu adevărat regal» pe care Petri l-a făcut Societății Transilvane de Științe ale Naturii la sfârșitul vieții sale. (...) La Sighișoara, cuplul fără copii locuia în vila de pe Tischlergasse nr. 32. Din camera lui de lucru, de la fereastra de la colțul zidului orașului, unde își păstra colecția, avea o priveliște minunată a zonei împădurite care înconjoară orașul. (...) Principalul său interes a fost lumea gândacilor din Transilvania, pe care a cercetat-o în timpul liber, făcând o colecționare intensivă în nenumăratele sale excursii pe dealuri și mai ales în Carpați. Petri nu a fost primul care a cercetat lumea gândacului din Transilvania, dar a rămas neîntrecut în acest domeniu al cercetării naturii interne. Încă din 1885 a publicat «Rezultatele excursiilor entomologice în zona Sighișoarei» în programul Gimnaziului Schäßburg (denumirea germană a Sighișoarei - n.r)”, se arată în articolul citat.
În acesta se mai menționează că cele aproximativ 46.300 de exemplare au fost bine îngrijite, sunt etichetate cu precizie și sunt păstrate în 140 de cutii.
“Deși majoritatea exemplarelor lui Petri au fost colectate de el însuși, în colecție se află și un bogat material comparativ din toată Eurasia. Aceasta a venit prin relații de schimb pe termen lung cu cercetători și colecționari contemporani din țară și din străinătate și, prin urmare, este un bun științific și cultural de importanță supraregională. Colecția are și o valoare documentară deosebită deoarece conține numeroase specimene tip, adică obiecte de colecție, după care s-a făcut prima descriere a speciilor. Colecția se află și astăzi în starea inițială în Muzeul de Științe ale Naturii din Sibiu”, mai precizează sursa citată.
Într-o publicație ulterioară, denumită “Despre starea faunei coleoptere din zona Sighișoarei” (1891), Petri a oferit primul rezumat al cercetărilor sale legate de gândacii din zona Sighișoarei, enumerând 1.688 de specii, unele dispărute, dar și patru specii care «erau noi în științ㻓.
“Pe lângă activitățile sale care vizau cercetarea generală a faunei gândacului din Transilvania, Petri s-a referit la câteva genuri din familia gărgăriței, care este extraordinar de bogată în specii și forme, la care a lucrat în întreaga lume. El a descris peste 30 de noi specii de gărgăriță din Europa, Asia, Africa și America de Sud, precum și numeroase specii noi diverse din alte familii de gândaci. (...) Petri are 38 de lucrări științifice sub formă de publicații independente, precum și publicații în diverse reviste profesionale”, mai aflăm din biografia entomologului, realizată de publicația germană la 75 de ani de la moartea lui Karl Robert Petri. (Agerpres)
