Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este mijlocitor Bisericilor din Balcani, și, în același timp, rugător fierbinte pentru sufletele românilor, pe pământul cărora și-a petrecut o parte a vieții și a făcut, după moarte, nenumărate minuni. Se naște în a doua jumătate a secolului al treilea. Mama sa era creștină, iar tatăl lui era conducătorul păgân al provinciei Ililia. După moartea tatălui său, împăratul Maximilian oferă tânărului Dimitrie gradul de general în armata romană și titlul de prefect al Ililicului, poruncindu-i să persecute creștinii. În loc să execute ordinul împăratului, Dimitrie recunoaște că singurul împărat al cerului și al pământului este Iisus Hristos, Mântuitorul lumii; în loc de general, mărturi-
sește că este smerit slujitor al Dumnezeului celui viu; în loc de prefect, recunoaște că este egal cu aceia care credeau în viața veșnică. Toată averea moștenită de la părinți o împarte la nevoiași, eliberează sclavii, oferă adăpost celor năpăstuiți, ajută pe văduve și pe orfani.
Auzind împăratul despre aceste fapte, a venit la Tesalonic, l-a chemat pe Dimitrie și i-a cerut să se închine idolilor și zeilor, altfel îl va ucide.
Era în toamna anului 298, când tânărul Dimitrie a răspuns: Nu fi neliniștit, împărate, eu nu mă voi închina chipurilor făcute de mâna voastră, nu voi aduce jertfă năluciri, ci jertfa mea a fost primită de Cel de sus, prin săturarea celor flămânzi, îmbrăcarea celor goi, eliberarea celor nevinovați. Atunci împăratul a poruncit ca Dimitrie să fie trimis la închisoare, bătut, anchetat, schingiuit și convins să se lepede de credința în Hristos. Cu prilejul unei serbări în cinstea împăratului, s-a organizat o luptă între un păgân uriaș, un oarecare Lie, cu un ucenic al lui Dimitrie, tânărul Nestor, binecuvântat cu semnul Sfintei Cruci. Nestor l-a învins pe Lie, iar împăratul în loc
să-l răsplătească pe învingător, a poruncit să fie ucis Nestor și stăpânul său, Dimitrie. Nestor a fost străpuns de săbiile soldaților romani în arenă, iar Dimitrie în temniță, după ce a fost chinuit groaznic, lovit cu sabia. Așa s-a săvârșit din viață, la 26 octombrie, anul 299.
Moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie au făcut de-a lungul anilor nenumărate minuni. Astăzi ele se află în Biserica ce-i poartă hramul, din Salonic.
Pentru creștinii ortodocși români, Sfântul și Marele Mucenic Dimitrie este ocrotitorul sufletelor noastre, el fiind trăitor, poate chiar vlăstar din tulpina strămoșilor noștri de atunci, de la Dunăre sau din Tesalia. El este patronul spiritual al cetăților daco-romane Pelendava (Craiova de astăzi) și Tibiscum (Caransebeș). Este izvorul bogăției și al belșugului, încheind perioada de toamnă, așa cum Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este ocrotitorul primăverii, care deschide ciclul sărbătorilor creștinești. Amândoi sunt ultimii martiri romani creștini persecutați.
Pr. VASILE BOTA
