Mai multe organizații maghiare readuc în discuție „Declarația de la Cluj” din 1992, primul document care menționa dorința de autonomie a maghiarilor

Distribuie pe:

Potrivit agenției de presă ungare MTI, “Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) sprijină conținutul Declarației de la Cluj și consideră că documentul care a formulat, după 1989, pentru prima oară dorința de autodeterminare a comunității maghiare din Transilvania nu a pierdut nimic din actualitate”. MTI citează o declarație pe care organizația a transmis-o miercuri agenției, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la adoptarea declarației.

Potrivit documentului citat, făcut public de CNMT, “și astăzi este valabil acel punct al Declarației de la Cluj potrivit căruia singura garanție sigură a supraviețuirii și dezvoltării comunității maghiare din Transilvania este crearea unei autonomii bazate pe principiul autodeterminării interne”. MTI mai arată că declarația publicată de CNMT condamnă cu fermitate toate eforturile “organizației politice care a însemnat, pentru multă vreme, singura reprezentare politică a maghiarilor la București”, care în locul reprezentării consecvente a luptei pentru autodeterminare a maghiarilor din România, a considerat că este mai importantă rețeaua încâlcită de interese de partid și de afaceri, și “a înlocuit principiile cu mici înțelegeri și afaceri menite să îngroașe buzunarele proprii”.

Potrivit CNMT, membrii săi consideră, în continuare, că cele din Declarația de la Cluj sunt încă principii cu caracter obligatoriu, iar împreună cu aliații săi - Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) și Consiliul Național Secuiesc (CNS) - depun eforturi pentru a promova ideea de autodeterminare, astfel

încât aceasta să fie cunoscută și acceptată într-un cerc cât mai larg posibil.

Întrucât “guvernul centralizat de la București nu a reușit să devină un centru de putere autentic și de încredere pentru maghiarii transilvăneni”, CNMT pledează pentru un dialog româno-maghiar real despre aspirațiile de autodeterminare ale comunității, astfel încât comunitatea maghiară să își poată clarifica într-un mod democratic și pașnic relația cu românii. Organizația a specificat că este pregătită să întreprindă crearea și coordonarea unei dezbateri sociale ample legate de aspirațiile de autonomie.

În același timp, CNMT protestează împotriva oricărui atac asupra comunității maghiare, culturii sau simbolurilor acesteia, din partea societății majoritare și a politicienilor români, totodată amintește că nu există vreo alternativă la respectul reciproc.

Declarația de la Cluj, care abordează problema națională, a fost adoptată la 25 octombrie 1992, la Cluj-Napoca, de către delegații naționali ai UDMR, care după căderea din 1989 a dictaturii comuniste a fost înființată pentru reprezentanța intereselor maghiarilor din Transilvania. În declarație, UDMR a afirmat că “comunitatea maghiară din România, în calitate de subiect politic, este un factor constitutiv al statului, un partener egal al națiunii române” și dorește să meargă “pe calea unei autodeterminări interne”. În aceeași zi, deputații și senatorii UDMR au depus un jurământ în Biserica Sf. Mihail din Cluj-Napoca prin care și-au asumat respectarea prevederilor Declarației de la Cluj. (Sursa MTI)

1 comentariu

Lasă un comentariu