Deși construcția hidrocentralei de la Răstolița este terminată, obiectivul fiind realizat în proporție de peste 90%, mai fiind nevoie doar de umplerea lacului de acumulare după defrișarea pădurii din cuva acestuia, va mai trece mult timp până ce aici se va produce curent electric. În plină criză energetică, când avem nevoie mai mult decât oricând de surse verzi de curent electric, USR se opune dării în folosință a peste zece hidrocentrale din România, toate aproape finalizate, blocând o lege promovată de PSD privind permiterea construcțiilor în ariile protejate. Trebuie menționat faptul că lucrările de construire a acestor hidrocentrale au fost începute înainte de stabilirea propriu-zisă a acestor arii protejate. Miercuri, Curtea Constituțională a României a dat câștig de cauză USR și astfel blochează, deocamdată, finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralelor.
Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituționalitate, între acestea fiind încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care există diferențe majore de conținut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și forma adoptată de Camera Deputaților.
De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos. “O lege care exonerează «poluatorul» de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact și a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituțională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătății. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum și a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă și stabilirea soluțiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menționat, precum și identificarea autorităților responsabile în situația dezastrelor ecologice, pe principiul “«poluatorul plătește». În condițiile în care legea ridică protecția garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, «imunitate» proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător și sănătatea umană este unul major”, se arată în sesizarea USR, citată de Agerpres.
USR a invocat, totodată, încălcarea obligațiilor și responsabilităților României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 și 288 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, precum și în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, nr. 60/2007 referitoare la evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și în Directiva nr. 52/2014 pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională și urmează să fie puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025.
“Obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională, urmând a fi puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea acestor obiective de investiții care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiția ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să propună în compensare pentru suprafețele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversității cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcțiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025”, prevede proiectul.
Dumitrița Gliga, deputat PSD de Mureș: “Decizia Curții Constituționale prelungește termenul de finalizare a barajului de la Răstolița”
Implicată în găsirea de soluții pentru darea în folosință a Hidrocentralei Răstolița, Dumitrița Gliga, deputat PSD de Mureș, a răspuns întrebărilor cotidianului nostru, după aflarea deciziei CCR. “Curtea Constituțională a admis ieri sesizarea de neconstituționalitate privind Legea adoptată în Parlament care ar fi permis finalizarea barajului și a hidrocentralei de la Răstolița într-un timp scurt”, a spus aceasta. Deputatul a mai declarat că se va implica, în continuare, în rezolvarea situației, spunând că “în calitate de bun cunoscător al detaliilor mai puțin vizibile legate de birocrația care a îngreunat evoluția acestui proiect energetic, mă voi implica și în continuare ca această lucrare, începută în urmă cu 33 de ani, finalizată în proporție de peste 90% și care va avea putere instalată de 35,2 MW, să poată fi realizată”.
Legea atacată la CCR de către aleșii USR a fost promovată în luna martie a acestui an de către parlamentarii PSD, Dumitrița Gliga fiind unul dintre cei care s-au implicat activ în adoptarea actului normativ având în vedere situația hidrocentralei din județul nostru. “Pentru noi, cei din PSD Mureș, acest baraj reprezintă un lung șir de documentații, discuții, implicare constantă în ultimii ani, reușind să aducem barajul la un stadiu atât de avansat de construcție, încât am putea spune că din acest moment este o rușine națională să nu-l punem în funcțiune.
Este deosebit de important ca hidrocentrala să intre în funcțiune cât mai curând, energia verde produsă aici contribuind la asigurarea securității energetice a țării noastre, care este, în contextul actual, o necesitate crucială”, a mai spus liderul social democraților mureșeni.
Dragoș Bardoși
