Șeful diplomației ungare: “Nu susținem nimic din ceea ce este împotriva intereselor Ungariei” Budapesta nu-i va lăsa pe cetățeni să plătească prețul războiului din Ucraina

Distribuie pe:

Ungaria este dispusă să continue sprijinul financiar al Ucrainei, pe bază bilaterală, dar nu-și va da acordul, în niciun caz, pentru un alt împrumut comun al UE în vederea reconstrucției acesteia, a declarat luni, la Sofia, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, potrivit unui comunicat al MAE ungar citat de MTI.

Declarația, făcută cu prilejul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Inițiativei Central-Europene din Bulgaria, survine în contextul în care Comisia Europeană propune un pachet de asistență financiară în valoare de 1,5 miliarde de euro pe lună, sumă destinată acoperirii nevoilor de finanțare ale Ucrainei pentru anul viitor.

Szijjártó a subliniat că Guvernul ungar a cheltuit zeci și sute de milioane de euro pentru a sprijini activitatea instituțiilor de sănătate, educație, cultură și a bisericilor din Ucraina, iar Ungaria a contribuit la ajutorarea Ucrainei încă înainte de izbucnirea războiului.

“Suntem pregătiți să continuăm să oferim sprijin financiar pe bază bilaterală, pe baza unui acord între Ucraina și Ungaria. Dar, cu siguranță, nu vom sprijini niciun fel de împrumut comun al UE în acest sens”, a declarat politicianul, explicând și motivul acestui refuz: “Pentru că am făcut-o deja o dată. Am sprijinit împrumutul comun în timpul pandemiei de coronavirus și a fost mai mult decât suficient”.

În ce privește efectele sancțiunilor impuse Rusiei, în opinia oficialului ungur s-a întâmplat exact opusul a ceea ce s-a promis, deoarece războiul a devenit din ce în ce mai brutal, iar economia europeană, nu cea rusă, “a fost îngenuncheată”, Szijjártó reamintind că Ungaria a cheltuit anul trecut șapte miliarde de euro pentru importurile de energie, față de 19 miliarde de euro în acest an, iar dacă lucrurile continuă așa, anul viitor va cheltui 29 de miliarde de euro. “Trebuie să înțelegem că, practic, aceste măsuri au eșuat. Economia europeană are de suferit și este clar cine beneficiază de pe urma acestei situații”, a adăugat șeful diplomației ungare.

Guvernul ungar nu îi va lăsa pe cetățenii săi să plătească prețul războiului din Ucraina și singura soluție este pacea, despre care, din păcate, puțini vorbesc, a conchis Szijjártó.

În cadrul unei emisiuni la postul public de radio “Kossuth”, el și-a explicat pe larg poziția, arătând că, imediat după izbucnirea războiului ruso-ucrainean, când la Bruxelles se pregătea primul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, se vorbea că acestea ar putea avea două rezultate: pe de o parte, ar îngenunchea economia rusă, iar pe de altă parte, ar pune, rapid, capăt războiului. Cu toate acestea, conflictul durează deja de opt luni și este mai brutal ca oricând, iar economia europeană se confruntă cu dificultăți, inflația provocată de sancțiuni făcând ca banii oamenilor să valoreze din ce în ce mai puțin.

Chiar și menționarea celui de-al nouălea pachet de sancțiuni a fost urmată de o nouă creștere a prețului gazelor naturale pe piața mondială. Ar fi mai bine să fie conștientizate, în sfârșit, efectele politicii de sancțiuni. Se pare că următorul pachet de sancțiuni al UE vizează tehnologia nucleară. Miniștrii de externe din mai multe state membre UE au semnalat deja că o vor susține, dar aceasta este “o altă linie roșie pentru Ungaria”, a declarat Péter Szijjártó.

“Nu susținem nimic din ceea ce este împotriva intereselor Ungariei, de exemplu, ceea ce pune în pericol securitatea energetică, așa cum nu am făcut-o nici până acum”, a precizat șeful diplomației ungare, furnizând și argumente în acest sens: centrala nucleară de la Paks - a spus el - asigură o treime din producția de energie electrică a Ungariei, iar proiectul Paks II ar putea însemna păstrarea realizărilor privind reducerea cheltuielilor cu utilitățile, astfel că noile sancțiuni sunt contrare intereselor țării. Combustibilul pentru cele patru unități ale actualei centrale nucleare din Ungaria trebuie achiziționat de la producătorii ruși, furnizori de care Ungaria este mulțumită, combustibilul nuclear reprezentând o garanție pe termen lung pentru securitatea energetică a Ungariei, a explicat Péter Szijjártó.

În ce privește încetarea războiului ruso-ucrainean, ministrul a atras atenția asupra importanței dialogului dintre marile puteri: în timpul Războiului Rece, a fost posibil să fie prevenit cel de-Al Treilea Război Mondial, prin comunicarea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Și acum ar trebui să se stabilească canale de comunicare ruso-americane, deoarece, fără negocieri, acest război nu poate fi încheiat.

În final, acesta a mai adăugat că, la ultima reuniune a celor 27 de miniștri de externe ai UE, niciunul dintre cei 26 de omologi ai săi nu a pronunțat cuvântul “pace”.

După cum se știe, în cadrul intervențiilor sale privind “lipsa de unitate” a Occidentului în acordarea de sprijin Ucrainei, Volodimir Zelenski a criticat de mai multe ori poziția Ungariei, care refuză să susțină embargoul petrolier împotriva Rusiei, dar poziția Budapestei a rămas neclintită: în iunie, într-un interviu pentru publicația 444.hu, citată de ziare.com (https://ziare.com/laszlo-kever/laszlo-kever-critici-zelenski-ungaria-problema-psihologica-), președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, a taxat drept “o problemă psihologică” faptul că Zelenski “le-a cerut, uneori, aspru, liderilor occidentali să ajute mai activ Ucraina în războiul împotriva Rusiei: “De obicei, cineva care are nevoie de ajutor îl cere politicos - cu insistență, dar întreabă, nu cere sau amenință. Îți ameninți de obicei inamicii, nu pe cei cu care dorești să fii prieten. Există o problemă psihologică personală aici”, a spus Kövér, exprimându-și temerea că ungurii ucraineni pot avea probleme după război și că “trebuie ca toată lumea să fie atentă să nu se ajungă la situația în care aceștia să fie forțați să părăsească țara”.

O poziție similară, exprimată însă în termeni (mai) diplomatici, este menținută și de premierul Viktor Orbán: Ungaria nu se va opune sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, unitatea blocului celor 27 fiind esențială în contextul războiului din Ucraina, pe care Budapesta îl condamnă fără echivoc, a declarat Orbán într-un interviu acordat portalului de știri mandiner.hu, citat de Reuters, adăugând, însă, că nu trebuie tăiate relațiile cu Rusia și în plan energetic deoarece “Ungaria și UE vor continua să aibă interese și după război”, or Europa are nevoie de forțe și de o industrie de apărare puternice, întrucât nu se mai poate baza doar pe SUA pentru securitatea sa, deși alianța cu Statele Unite trebuie menținută. “Această provocare presupune cheltuieli militare semnificativ mai mari, adică, reducând deficitul și datoria publică, trebuie să facem o excepție cu politica de apărare”, a explicat șeful guvernului ungar.

Deocamdată, “calmul strategic” al lui Orbán irită Bruxelles-ul, iar unii analiști (chiar unguri) se întreabă cât va mai rezista Ungaria, ținându-se “departe de conflict”.

...Rămâne de văzut dacă nu cumva întrebarea va suna altfel: cât timp va rezista Europa ținându-se “departe” de... gazul rusesc?

 Ileana Sandu

Lasă un comentariu