Vine o vreme în care ne căutăm sănătatea prin cabinetele medicilor. De regulă, tot amânăm investigațiile, cu speranța că un miracol ne va vindeca neputințele trupești. Ajunși la ușa cabinetelor, ne îmbolnăvim din cauza stresului provocat de așteptări. Dacă nenorocul te paște și trebuie să fii consultat de urgență la SMURD, acolo aștepți să vină un medic specialist, suprasolicitat pe secție. Când, în sfârșit, vin să te consulte, ești trimis pentru investigații mai serioase la tomograf sau RMN. Aici alte așteptări, până îți vine rândul. Altă sursă de stres și, la un moment dat, vrei să renunți, să pleci acasă, să abandonezi toate investigațiile. Dacă nu se găsește un loc liber în spital, ești trimis la medicul de familie, unde ți se spune că, întrucât ai o rețetă de medicamente compensate pentru trei luni la un alt medicament, nu se poate să primești altă rețetă cu medicamente scumpe. Te duci la farmacie, stresat, obosit de alergătură, și cumperi o mică parte din medicamentele recomandate. În sfârșit, acasă, constați peste două-trei zile că leacurile îți fac mai mult rău decât bine. Stresat, din nou, te întorci la medicul specialist și ceri alte medicamente. Sursele de stres pot continua așa până te încearcă o depresie și ajungi să-ți îmbolnăvești și sufletul. Culmea ironiei, fiindcă nu ai la cine apela, preotul duhovnic încearcă să te convingă să ai răbdare, nădejde, că puterea rugăciunii te va vindeca. La prieteni nu are rost să te lamentezi, să-ți descarci sufletul, fiindcă și aceștia au o cruce, poate mai grea decât a ta. În momentul în care nici familia nu mai are răbdare cu tine, te retragi în carapacea ta, în singurătate și te amăgești cu leacuri naturiste, să nu le spunem băbești, așa-zise suplimente alimentare, fără prea mare efect terapeutic. Uite așa, după un timp devii un bolnav cronic, din cauza stresului și a lipsei de înțelegere a celor din jur. Oare câți dintre români nu trăiesc această dramă? Precis nu este interesat nimeni, nicio organizație nonguvernamentală, la modă în ultima perioadă, să analizeze cauzele tot mai numeroase de bolnavi cronici, unii cu boli incurabile. Se spune că Cernobâlul ar fi una din cauzele grave care stau la originea acestor boli, că poluarea chimică din mediul înconjurător, că alimentele procesate cu reziduuri de substanțe chimice, toxice pentru organism sunt factori favorizanți la îmbolnăviri. Rar, foarte rar se amintește de stresul provocat de grijile cotidiene, o sursă principală în dereglările din organismul uman. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, stresul este definit ca un nume dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o reacție anormală. Un distins coleg, adept al agriculturii ecologice, îmi declara că agricultura modernă reprezintă o sursă de îmbolnăviri pentru consumatori. Să-mi fie cu iertare, dar stresul provocat de factorii psihici, sociali, chiar și politici, este la fel de periculos ca și alimentele obținute din exploatațiile agricole superintensive, care utilizează tehnologii pe bază de inputuri chimice. Mai pe românește, stresul înseamnă, în primul rând, supărare, nemulțumire, frustrare, promovarea și întreținerea unei stări conflictuale fără sfârșit. De pildă, incertitudinea legislativă și dezinteresul manifestat de guvernanți față de populație reprezintă cea mai serioasă sursă de stres pentru români.
Vasile Bota
