Marți, 15 noiembrie - sâmbătă, 24 decembrie - Postul Crăciunului 2022

Distribuie pe:

„Când postiți, nu fiți posomorâți ca fățarnicii; că ei își mânjesc fețele ca să le arate oamenilor că țin post; adevăr vă grăiesc, își iau plata lor, Tu însă, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, pentru ca nu oamenilor să te arăți că postești, ci Tatălui tău Care este întru ascuns; și Tatăl, Care vede întru ascuns, îți va răsplăti la arătare" (Matei, 6, 16-18) * „Postul trebuie să fie luminat, consimțit de bună voie, nu cu ciudă, ci să fie ca o bucurie. Nu un post cu ciudă sau ținut de frică, pentru că atunci stomacul resimte postul ca o mare suferință, iar mintea culege numai mătrăgună și numai răutăți. Dumnezeu nu vrea un astfel de post. Este un post netrebnic, cu adevărat, atunci când postește această aparatură fizică, iar sufletul se revoltă. Nu așa! Dumnezeu vrea ca totul să fie global, armonios; să postească și trupul, dar să postească și sufletul, și atunci e postul cu adevărat binefăcător." (Părintele Sofian Boghiu) * „(…) Postul e un dar din bătrâni. Nu s-a învechit, nici n-a îmbătrânit. E totdeauna nou, e veșnic în floare. (…) Legea postului a fost dată în Paradis. Adam a primit întâia oară porunca de a posti: «Nu mâncați din pomul cunoștinței binelui și răului». Cuvintele «nu mâncați» sunt o lege a postului și a înfrânării. (…). Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăință! Iar pocăința fără post este neputincioasă. (…) Postul înțelepțește pe legiuitori. Postul este bun talisman al sufletului, tovarăș credincios al trupului, armă pentru luptători, loc de exercițiu pentru atleții credinței. Postul îndepărtează ispitele, postul îndeamnă spre evlavie. Postul este tovarăș al înfrânării, creator al castității. În timp de război face eroi, iar în timp de pace propovăduiește liniștea. Pe credincios îl sfințește, iar pe preot îl desăvârșește.(…) Dar nu mărgini folosul postului numai la îndepărtarea de mâncare! Adevăratul post stă în îndepărtarea de păcate. (…) Pentru cei ce postesc de bunăvoie, postul le este folositor tot timpul, pentru că demonii nu îndrăznesc să atace pe cel ce postește, iar îngerii, păzitorii vieții noastre, stau cu plăcere lângă cei care-și curăță sufletul cu post. (Sfântul Vasile cel Mare)

Istoric, tradiții, obiceiuri, superstiții

Considerat o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului, postul Crăciunului începe azi, 15 noiembrie, și se sfârșește la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului fiind ultima zi de postire.

Potrivit tradiției, postul Crăciunului ar fi fost poruncit de Maica Domnului bătrânului Crăciun, fiindcă tăiase mâinile Crăciunoaiei, nevasta sa, care moșise pe Maica Domnului. Totodată, el le aduce aminte creștinilor de patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea și cu nădejdea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. Postul Crăciunului reprezintă pentru creștini o perioadă de rugăciune și spovedanie, de mărturisire a păcatelor și de sfințire a gândurilor și simțirilor.

Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția patriarhului Luca Hrisoveghi. Această uniformizare a fost necesară deoarece la început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile, ci unii țineau un post aspru, alții mai ușor, iar unele persoane posteau numai șapte zile, în vreme ce altele posteau șase săptămâni.

În ceea ce privește data Nașterii Domnului (25 decembrie), aceasta a fost menționată în recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sfântul Ev. Luca a afirmat că S-a născut Domnul în 25 decembrie anul 754 de la fondarea Romei. Sfântul Ioan Gură de Aur confirmă că această tradiție este foarte veche și că Nașterea Domnului ar fi fost serbată la Roma, de la început, în data de 25 decembrie.

În Liturgica generală, pr. Ene Braniște notează că acest post aduce aminte și de cel al lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Alte surse consemnează că postul Crăciunului se ține în cinstea Fecioarei Maria, care fugea și se ascundea de rușine că se simțea - fără vină - grea, cu Mântuitorul Hristos.

În duminica de Lăsata Secului, creștinii petrec în familie, desfătându-se cu mâncăruri din cele mai alese, după care în prima zi a postului Crăciunului vor începe ritualurile de purificare și vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor. La începutul postului se realizează și ofrandele rituale, dedicate, mai ales, păsărilor cerului.

Potrivit unui vechi obicei, de Lăsatul Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsări ale cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite". Acest obicei se practică deoarece se crede că vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.

În postul Crăciunului se realizează și practici de magie premaritală: tinerele nemăritate trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare. Aceste crupe, după ce sunt fierte, le vor pune pe masă pentru ca seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

Totodată se obișnuiește ca la intrarea în postul Crăciunului, mai exact după Lăsatul Secului, toate oalele să fie puse cu gura în jos, pentru ca gospodarii să fie feriți de orice pagubă sau boală.

O superstiție a postului Crăciunului spune că dacă în această perioadă e vreme moale, atunci primăvara vor fi multe ploi.

În postul Crăciunului încep și șezătorile, unde femeile și fetele se vor întâlni pentru lucru, în același timp combinând munca cu distracția, fiindcă în cadrul șezătorilor se vor derula și numeroase obiceiuri cu caracter distractiv.

Postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: „Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului!"

Ce mâncăm, ce nu mâncăm

„Trupul poate fi veștejit repede prin post, dar nu e deloc ușor ca sufletul să se smerească așa ca el să rămână mereu smerit, și nu e cu putință degrabă.

Sfânta Maria Egipteanca a luptat 17 ani cu patimile ca și niște fiare sălbatice și abia după aceea a găsit odihnă, măcar că își uscase repede trupul, fiindcă în pustie n-avea nimic cu ce să se hrănească. Socotesc că trebuie să mâncăm atât, încât, după ce am mâncat, să mai vrem să ne rugăm; încât duhul să fie întotdeauna aprins și să năzuiască nesăturat spre Dumnezeu ziua și noaptea.(…)" (Sfântul Siluan - „Despre cât trebuie să mâncăm")

Deoarece postul Crăciunului presupune abținerea de la alimentele de origini animale, este recomandat ca persoanele care vor să postească să fie cumpătate din punct de vedere alimentar și să consume alimente sănătoase, bogate în vitamine: fructe și legume proaspete și naturale (nu cele uscate, cu zaharuri sau conservanți adăugați), cereale, nuci, semințe, uleiuri de gătit și sucuri proaspete din fructe.

Carnea poate fi înlocuită cu soia * Laptele poate fi înlocuit cu laptele de ovăz, migdale, orez, lapte de cocos sau lapte de soia * Untul poate fi înlocuit cu margarina de post, uleiul de floarea soarelui, crema de cocos sau pasta de avocado * Ouăle pot fi înlocuite cu tofu moale, iar pentru rețetele în care ar trebui folosite ouă, se poate apela la piureurile de fructe sau iaurtul de soia. * Smântâna poate fi înlocuită cu smântâna lichidă vegetală sau cea de cocos, caju, soia sau din ovăz * frișca de post poate fi ușor pregătită acasă, din smântână vegetală cu puțină smântână de cocos și zahăr pudră.

Alte sugestii de rețete culinare de post: ciorbe - de varză, de cartofi, de legume, de fasole * supe - de găluște de post, de mazăre, de ciuperci * fel principal - mâncare de fasole cu paste, mâncare de dovlecei, plăcintă cu spanac, șnițele de soia, chifteluțe de soia la cuptor, sarmale cu ciuperci de post, ardei umpluți cu orez și ciuperci etc. * aperitive - chiftele din dovlecei cu usturoi, salată orientală cu maioneză de post, ciuperci umplute cu orez, ceapă și ardei, conopida pane, mini-pizza de post, cartofi copți, chiftele din cartofi, dovlecei prăjiți, dovleac la cuptor * deserturi - salată de fructe, cozonac de post umplut cu nucă, chec de post, „negresă" de post, gogoși de post, plăcintă de post cu mere și nucă, cornulețe de post cu rahat sau gem, dovleac copt, mere coapte etc.

Detoxifierea nu e pentru toată lumea

Postul Crăciunului nu este însă pentru toată lumea. Medicii spun că, deși reprezintă o cură de detoxifiere pentru persoanele sănătoase, este interzis bolnavilor.

„Bătrânii, persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, diabeticii, anemicii, copiii în creștere până la 16 ani și pacienții oncologici nu au voie să postească. Deoarece alimentația este una săracă în proteine, conține doar glucide, bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenți decât să complice bolile de care suferă. Celor care aleg să țină post, le recomand să nu consume produse din comerț, gen pate vegetal, cașcaval, mezeluri, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe și gemuri", potrivit dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2022

În Postul Crăciunului sunt multe zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn. Din cele 40 de zile de post, 14 sunt cu dezlegare, adică toate zilele de sărbătoare și toate sâmbetele și duminicile rămase până la Crăciun. Prima zi de dezlegare a Postului Crăciunului 2022 este luni, 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Apoi: sâmbătă, 26 noiembrie * duminică, 27 noiembrie * miercuri, 30 noiembrie * sâmbătă, 3 decembrie * duminică, 4 decembrie * luni, 5 decembrie * marți, 6 decembrie * sâmbătă, 10 decembrie * duminică, 11 decembrie * luni, 12 decembrie * marți, 13 decembrie * sâmbătă, 17 decembrie * duminică, 18 decembrie. (surse documentare - secretulcunoasterii.ro, condoleante.ro, adevarul.ro, crestinortodox.ro, traditii-superstitii.ro)

Documentar de Ileana Sandu

Lasă un comentariu