Vineri, 11 noiembrie a.c., ora 14.00, la Sala de festivități a Clubului CFR din Sighișoara a avut loc întâlnirea anuală a nicovaliștilor, foștii angajați ai Întreprinderii „Nicovala" Sighișoara.
Merită să ne reamintim cu toții că anul acesta se împlinesc 140 de ani de la fondarea acesteia de către Daniel West, ca atelier de lăcătușărie, în anul 1882.
Conform punctualității care i-a caracterizat dintotdeauna, la ora stabilită, participanții și-au ocupat locurile în sală, fiind aproape 150 de „prezenți". Prin cuvântul de deschidere, domnul Constantin Ștefănescu, fost director al celei mai mari unități industriale din municipiu, a adresat cuvântul de „Bun venit"!
Apoi a prezentat câteva păreri în legătură cu volumul „Nicovala, dragostea mea"!, prin care autorul Iovu Roiban Oroianu, fost angajat al întreprinderii, în premieră, povestește în fața colegilor de muncă file din istoria fostei Întreprinderi „Nicovala". Cu îndemnul să pomenim acele vremuri care fac parte din viața noastră și mai ales să nu lăsăm să alunece în uitare. Fără a fi nostalgic, în paginile cărții regăsim viața de zi cu zi, problematica cotidiană a unei întreprinderi din vremurile trecute, cu bune și rele, așa cum a fost!
În cuvântul său, domnul Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie a municipiului Sighișoara ne reamintește că Istoria reprezintă antidotul uitării. Uitarea este cea care duce la alienare, la dispariția amintirilor. Pentru o comunitate sau pentru o națiune, uitarea reprezintă o boală, care duce încet, dar sigur, la dispariția unei civilizații.
Din cele mai vechi timpuri, șefii de stat au apelat la istorie pentru a păstra vie o tradiție, o amintire. În același timp, istoria a avut un rol paleativ, de a le spune celor tineri și greșelile strămoșilor, astfel încât noua generație să progreseze în evoluția umanității.
Cartea domnului Iovu Roiban, „Nicovala, dragostea mea", apărută la editura Tipomur din Târgu Mureș, în anul 2022, este o carte de istorie. Are acest rol vindicativ de a menționa tinerei generații despre existența unei întreprinderi mari la Sighișoara, Întreprinderea „Nicovala". O fabrică care era renumită pe plan intern și extern, o fabrica care reușea să producă în domeniul mecanic piese de o precizie deosebită. Azi, din păcate, ea nu mai există! Azi, în afară de un monument, care amintește stingher de prezența unei fabrici, nu avem, din păcate, NIMIC!
Tânăra generație de azi, în lipsa unei urme palpabile, reprezentată de clădiri și utilaje, nu are de unde să știe, din păcate o spun, de prezența unei întreprinderi industriale de renume! Aici intervine cartea domnului Roiban, care vine ca un medicament împotriva uitării. Amintește tinerelor generații de acum, dar și din viitor, că a existat o fabrică, unde moșii și strămoșii lor au lucrat, care asigura pâinea zilnică la peste 10.000 de suflete și care realiza lucruri minunate.
Spun că este o lucrare de istorie, deși mulți m-ar contrazice că este o carte de amintiri! Este una de istorie deoarece face apel la o metodă istorică nouă, este vorba de istoria orală! Lucrarea nu este rodul unei munci asidue dusă în arhivă, unde din vechi registre și documente sunt extrase date care contribuie la realizarea unei monografii. Lucrarea face altceva! Face apel la amintire, la experiența de viață a unor oameni, adună într-un tot unitar experiența de viață profesională a unor oameni: Ioan Adăscăliței, Nicolae Băia, Ioan Bucur, Emil Fabian, Ionel Ferezan, Marius Nițescu, Anton Orășanu, Ioan Pora, Constantin Ștefănescu, Lucian Voivoda.
De asemenea, mai face un lucru! Se spune pe bună dreptate că o imagine spune mai multe decât o mie de cuvinte. Prin anexele fotografice prezentate, lucrarea nu are doar 176 de pagini, ci câteva mii. Imaginile arată oameni cunoscuți multora dintre noi, utilaje, secții de fabrică, dar și o familie! Este vorba de familia Nicovalei, care era un stil de viață. Viața Nicovalei nu se reducea doar la activitatea orelor de program, însemnau petreceri, activități cultural-patriotice, sport prin Clubul Metalul afiliat întreprinderii. Aici s-au întâlnit oameni, care au devenit prieteni, au întemeiat familii. Sighișoara de azi nu putea să existe dacă nu era Nicovala!
În încheiere, autorul îndeamnă participanții la întâlnire să citească cartea care cuprinde relatări și foarte multe imagini din viața lor. Dar mai ales să o citească urmașii lor, copii și nepoții, pentru a rămâne vie în amintire ceea ce a însemnat emblema „Nicovala"! Pe timpul desfășurării evenimentului, vor primi fiecare câte un exemplar al cărții! Gratuit, datorită unor oameni sufletiști, fără de a căror contribuție nu ar fi fost posibilă tipărirea volumului „Nicovala, dragostea mea!"
Reuniunea s-a încheiat într-o notă de ambianță plăcută, cu adevărat prietenească. Cu promisiunea de suflet că se vor revedea în anul viitor!
Mihai Matei
