Președinții american, Joe Biden, și chinez, Xi Jinping, s-au declarat luni pregătiți pentru dialog în pofida rivalității dintre țările lor, liderul de la Casa Albă, afirmând că speră să evite un “conflict” între Beijing și Washington, relatează AFP.
La începutul mult-așteptatei lor întâlniri bilaterale din insula indoneziană Bali, Joe Biden a spus că vrea “să gestioneze diferendele și să evite transformarea competiției în conflict”, în timp ce Xi Jinping a apreciat că “nimic nu înlocuiește” o discuție față în față și s-a declarat pregătit pentru un dialog “sincer” asupra problemelor strategice, căci cele două țări trebuie “să găsească direcția bună”.
“Sunt pregătit să am o conversație sinceră și aprofundată asupra problemelor de importanță strategică pentru relația dintre China și Statele Unite ale Americii cu privire la toate problemele de importanță globală și regională”, a spus Xi la începutul întâlnirii cu Biden în Bali, notează EFE.
China și SUA ar trebui să ia istoria ca pe oglindă și să o lase să ghideze viitorul, potrivit agenției de stat Xinhua, citată de Reuters.
Ministerul de Externe chinez declarase anterior că Beijingul speră ca întrevederea dintre președintele Xi Jinping și omologul său american Joe Biden înaintea summitului G20, în Indonezia, să repună relațiile bilaterale “pe calea bună”, potrivit AFP.
“Suntem hotărâți să ajungem la respect reciproc, la coexistența pașnică și la cooperare cu SUA în care ambele părți să aibă de câștigat. Paralel, ne vom apăra cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele dezvoltării noastre”, a declarat Mao Ning, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe.
“Sperăm că SUA se vor alătura Chinei cu scopul de a gestiona în mod potrivit divergențele noastre, promovând o cooperare reciproc benefică, evitând neînțelegerile și erorile de apreciere și vor readuce relațiile sino-americane pe calea bună a unei dezvoltări sănătoase și stabile”, a subliniat ea în cursul unei conferințe de presă anterioare reuniunii dintre Biden și Xi.
Aurescu, MAE: Voi cere un punct separat pentru Moldova pe agenda Consiliului Afaceri Externe (CAE)
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat, luni, că va cere un punct separat pe agenda Consiliului Afaceri Externe (CAE) de luna viitoare care să analizeze situația din Republica Moldova.
Șeful diplomației române a reiterat, într-o declarație de presă înainte de reuniunea CAE ce are loc luni la Bruxelles, susținerea țării noastre pentru Republica Moldova, care este “foarte afectată de vulnerabilitățile ce privesc securitatea sistemului energetic”.
“România și-a intensificat eforturile și susținem 90% din consumul necesar de electricitate din Republica Moldova. Vom continua să susținem Republica Moldova. Dar este nevoie de o susținere sub formă de granturi”, a arătat Bogdan Aurescu.
El a salutat recentul anunț al președintei Comisiei Europene privind susținerea susținerea financiară de 250 de milioane de euro pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.
“Pentru Consiliul Afaceri Externe din decembrie, voi cere să fie inclus pe agendă un punct separat care privește situația din Republica Moldova, evident în prezența ministrului de Externe din Republica Moldova, Nicu Popescu”, a declarat Aurescu.
Ministrul a amintit, totodată, că o nouă reuniune a platformei de susținere a Republicii Moldova, creată de România, Germania și Franța, va avea loc pe 21 noiembrie, la Paris.
La reuniunea CAE de luni, șeful diplomației române va saluta lansarea unui nou pachet de sprijin al UE pentru Ucraina. “Bineînțeles, România va avea o contribuție națională în această misiune”, a adăugat el.
Bogdan Aurescu a vorbit și despre continuarea presiunii asupra Rusiei. “Din această perspectivă, voi transmite susținerea noastră pentru măsuri mai restrictive privind Rusia și privind Belarus”, a subliniat ministrul.
El va informa la CAE și cu privire la susținerea României privind “crearea unui mecanism care va investiga și va urmări penal crima de agresiune din Ucraina”. “Dar, trebuie să găsim, în mod evident, o bază legală solidă pentru asta”, a punctat el.
În context, Aurescu a amintit că, de la începutul războiului, 6,5 milioane de tone de cereale din Ucraina au tranzitat România, iar recent a fost deschis un nou punct de frontieră între cele două țări.
Ministrul Aurescu a reiterat și susținerea României pentru parcursul european al statelor din regiune.
El a subliniat că “este foarte important ca tensiunile din nordul Kosovo să înceteze”. “Vom continua să încurajăm dialogul Belgrad - Priștina și sperăm că situația va fi ținută sub control”, a adăugat Bogdan Aurescu.
Întrebat dacă UE va trebui să impună sancțiuni suplimentare Iranului, în contextul susținerii venite din partea acestei țări pentru Rusia, șeful diplomației române a răspuns: “Absolut. Susținem foarte mult sancțiuni suplimentare pentru Iran. Am susținut primul set de sancțiuni, în domeniul drepturilor omului, din cauza modului în care autoritățile iraniene s-au purtat cu demonstranții - cu foarte multă violență și opresiune nejustificată împotriva libertății de întrunire, împotriva libertății de exprimare. Pe de altă parte, am susținut un set de sancțiuni legat de susținerea agresiunii ruse în Ucraina. Și continuăm să susținem mai multe sancțiuni, legate de domeniul drepturilor omului”.
Referitor la informațiile despre livrări de arme din Iran către Rusia, Bogdan Aurescu a spus: “Există indicii în acest sens și trebuie, evident, să vedem probe concrete. Dar, repet, faptul că Iranul a recunoscut deja ca livrează drone Rusiei înseamnă că există o confirmare a sprijinului și complicității cu agresorul, iar acest lucru trebuie să fie luat foarte în serios, bineînțeles”. (Agerpres)
Procuratura ucraineană: Rusia a comis 46.432 de crime de război
De la declanșarea invaziei sale în Ucraina, la 24 februarie, Rusia a comis 46.432 de crime de război în teritoriile pe care le-a ocupat, crime ce au fost înregistrate ca atare de procurorii ucraineni, relatează luni Ukrinform și EFE.
Aceste crime sunt clasificate în mai multe categorii: încălcarea legilor și convențiilor internaționale de război, planificarea, pregătirea și declanșarea unui conflict de agresiune și propagandă de război, între altele, potrivit Biroului procurorului general al Ucrainei.
Mai mult, au fost documentate 18.864 de delicte împotriva securității naționale a Ucrainei, inclusiv încălcări ale integrității și inviolabilității teritoriale a Ucrainei, trădare, activități colaboraționiste cu inamicul, de ajutor acordat statului agresor sau sabotaj, potrivit procuraturii de la Kiev.
Biroul procurorului general notează că 627 de responsabili militari și de stat din Rusia (miniștri, parlamentari, comandanți, agenți ai forțelor de ordine și propagandiști) sunt considerați drept suspecți în principalele anchete privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
Aceste date au fost date publicității la scurt timp după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, denunțase că armata rusă a comis “aceleași atrocități” în Herson ca în alte regiuni ale țării în timpul ocupației sale, indicând că “peste 400 de crime de război” au fost deja documentate în această regiune din sud.
După retragerea armatei ruse din Herson vineri, legea și ordinea vor fi restabilite în 226 de așezări din regiunea cu același nume, cuprinzând “peste 100.000 de locuitori în acest moment”, a afirmat președintele ucrainean în discursul său cotidian duminică seara.
În regiunea Herson, armata rusă “a lăsat în urma sa aceleași atrocități ca în alte regiuni ale țării noastre pe care a reușit să le ocupe”, a afirmat Zelenski. “Îi vom găsi și îi vom deferi justiției pe toți ucigașii. Fără nicio îndoială!”, a spus el. (Agerpres)
Afganistan: Liderul talibanilor cere aplicarea strictă a legii islamice
Liderul suprem al talibanilor afgani le-a ordonat judecătorilor să aplice legea islamică în toate aspectele sale, printre care execuții publice, lapidări sau chiar amputări de membre în cazul hoților, a anunțat purtătorul de cuvânt al talibanilor, transmite luni AFP.
Într-un tweet publicat duminică seară, Zabihullah Mujahid a indicat că acest ordin “obligatoriu” provine de la liderul suprem taliban Hibatullah Akhundzada, după o întâlnire cu un grup de judecători.
Akhundzada, care nu a fost filmat sau fotografiat în public de la revenirea la putere a talibanilor în august 2021, conduce țara prin decret, de la Kandahar (sud), leagănul mișcării islamiste fundamentaliste.
“Examinați atent dosarele hoților, răpitorilor și instigatorilor”, a scris purtătorul de cuvânt, citându-l pe Akhundzada.
Liderul taliban face referire la delicte considerate, potrivit legii islamice, drept cele mai grave și pentru care sunt prevăzute diferite condamnări, inclusiv pedepse corporale.
Faptele respective includ adulterul, denunțul calomnios, consumul de alcool, furtul, tâlhăria, apostazia și nesupunerea.
Potrivit experților în islam, condamnarea pentru unele dintre aceste fapte presupune un grad extrem de ridicat al dovezilor, inclusiv, în cazul adulterului, mărturia a patru bărbați adulți musulmani.
La întoarcerea lor la putere în august anul trecut, talibanii promiseseră că vor fi mai flexibili în aplicarea shariei, dar ei au revenit la interpretarea ultrariguroasă a islamului care a caracterizat prima perioadă în care au deținut puterea (1996-2001).
În ultimele 15 luni au fost restrânse mai ales drepturile femeilor, acestea fiind aproape excluse din viața publică din Afganistan. Ele nu au dreptul de a călători neînsoțite.
Săptămâna trecută, talibanii le-au interzis femeilor, de asemenea, să intre în parcuri, grădini, săli de sport și băi publice. (Agerpres)
