Este puțin probabil ca incidentul din Polonia să ducă la escaladare, însă riscurile unei ciocniri NATO-Rusia există

Distribuie pe:

Dacă, într-adevăr, o rachetă rusească a lovit, marți, un sat polonez, ucigând două persoane, ar fi pentru prima dată în istorie când o armă rusească a atins teritoriul NATO, se arată într-o analiză The Guardian, întreprinsă de Julian Borger. (sursa - (sursa - theguardian.com/world/2022/nov/15/explosion-in-poland-unlikely -to-spark-escalation-even-if-caused-by-russian-missiles)

Uniunea Sovietică și SUA au reușit să treacă peste tot războiul rece fără să facă o asemenea greșeală, deoarece Washingtonul și Moscova erau foarte conștiente de riscurile de a intra în război - accidental sau dintr-un calcul greșit.

Rusia lui Vladimir Putin este o putere nucleară mult mai puțin previzibilă decât Uniunea Sovietică, ridicând nivelul de pericol la cel mai înalt nivel, de la criza rachetelor din Cuba încoace, după cum a subliniat președintele Joe Biden.

Intervenția lui Putin în Siria a dus la doborârea unui avion de război rusesc de un avion de luptă turc, peste granița turco-siriană, în noiembrie 2015, dar incidentul a fost controlat, bine gestionat și aplanat, în cele din urmă. În mod similar, incidentul cu rachetele, de marți, este puțin probabil să ducă la o confruntare directă NATO-Rusia.

Guvernul polonez a declarat că investighează în continuare ale cui rachete au căzut pe teritoriul său, iar președintele Andrzej Duda a transmis că ia în considerare invocarea articolului 4 din Tratatul NATO, care permite oricărei țări membre a NATO să solicite consultări urgente ale Consiliului Nord-Atlantic “ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea”. Duda a vorbit cu Biden, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenskiy, marți seara.

Varșovia nu a adus în discuție articolul 5 din Tratat, care prevede că un atac armat asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor, și care ar fi cel mai probabil mecanism de escaladare a conflictului până la un război între NATO și Rusia.

Articolul 5 nu poate fi invocat de un singur stat membru, a spus fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, adăugând că “este necesar consensul NATO”. Singura dată când a fost invocat de aliații NATO a fost după atacurile din 11 septembrie și a determinat ca aceștia să furnizeze patrule aeriene radar peste teritoriul SUA și să intensifice prezența patrulelor navale în Marea Mediterană.

Chiar dacă s-ar stabili că rachetele care au trecut granița poloneză erau într-adevăr interceptori antirachete rusești, și nu ucrainene, nu s-ar ajunge la un “atac armat” prevăzut la articolul 5, a susținut William Alberque, director de strategie, tehnologie și controlul armelor pentru Institutul Internațional de Studii Strategice.

“Atacul armat deliberat' este un lucru real”, a spus Alberque. “Două rachete de croazieră sau rachete balistice lansate greșit - este cu totul altceva, nu-i așa?”

Până în prezent, consensul larg al NATO a fost că escaladarea din partea Rusiei ar duce la intensificarea livrărilor de arme către Ucraina și că - mai degrabă decât orice formă de implicare directă a NATO - ar servi ca factor de descurajare pentru imprudența Rusiei.

Acesta este răspunsul cel mai probabil, și de această dată, și va exista o dezbatere în cadrul NATO cu privire la faptul dacă acest lucru justifică o intensificare a tipului de asistență militară oferită Ucrainei, în contextual în care ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, susține că, în situația creată, furnizarea de avioane de luptă F-15 și F-16 este justificată.

Incidentul la granița poloneză a readus în prim plan și solicitările (în special, din partea oficialilor statelor baltice) pentru o zonă de interdicție aeriană deasupra vestului Ucrainei, impuse de apărarea aeriană NATO. Susținătorii unei astfel de măsuri spun că riscurile ca un atare pas să declanșeze un război total sunt mult mai mici acum decât la începutul invaziei, deoarece forțele ruse sunt în prezent concentrate în estul îndepărtat și în sudul țării. Cu toate acestea, ar exista o rezistență considerabilă la orice astfel de extindere a rolului NATO, din partea SUA și a altor aliați ai NATO.

Chiar dacă acest incident va fi, probabil, aplanat, în cele din urmă, aceasta nu înseamnă că riscurile unei ciocniri NATO-Rusia - din cauza unor calcule greșite - nu sunt reale. Kievul vrea să lege NATO cât mai strâns posibil de lupta Ucrainei pentru a-și restabili suveranitatea și integritatea teritorială. Zelenski a declarat marți că rachetele au fost “o lovitură împotriva securității noastre colective” și o “escaladare foarte gravă”.

Între timp, pe măsură ce deruta militară rusă din Ucraina se agravează odată cu pierderea Hersonului și a teritoriilor din jur, Putin devine din ce în ce mai disperat, iar propagandiștii care domină discursul televiziunilor din Rusia tânjesc după o confruntare pentru a face uitată umilința pierderii războiului în fața Ucrainei.

În timp ce ministerul apărării a susținut că nu are nimic de-a face cu rachetele, Margarita Simonyan, șefa canalului de propagandă Russia Today, a jubilat la implicațiile unui atac rusesc. “Dacă aceasta nu este o provocare deliberată, există totuși o veste bună aici”, a spus Simonyan pe Twitter. “O țară NATO este atât de prost apărată încât oricine o poate lovi din greșeală cu orice, iar NATO nici măcar nu va ști cine a lovit-o, cu ce și de ce”, a comentat propagandista Kremlinului.

Reamintim că marți, două rachete au căzut în apropierea graniței Poloniei cu Ucraina, iar două persoane și-au pierdut viața. La câteva minute după explozie, site-urile de presă din Europa s-au umplut de acuzații la adresa Kremlinului, afirmându-se că atacul ar fi fost lansat de trupele rusești și a avut drept ținte obiective din Ucraina, fapt negat de Kremlin și pus sub semnul întrebării chiar de președintele SUA, Joe Biden. În context, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki a convocat de urgență Consiliul de Securitate pentru a lua primele decizii și pentru a verifica “dacă sunt motive pentru a lansa procedurale din art. 4 al Cartei Alianței Nord-Atlantice”. Președintele Poloniei, Andrei Duda, a spus clar că rachetele căzute pe teritoriul Poloniei sunt fabricate în Rusia, dar nu a dat vina pe Moscova pentru incidentul respectiv și nu crede că va mai avea loc “un astfel de eveniment tragic”.

Ieri, după mai multe analize, date și informații despre modul în care au căzut rachetele, Polonia și-ar fi retras cererea de activare a articolului 4 din Tratatul NATO.

Rămâne de văzut dacă acest demers va fi de natură să pună capăt incidentului sau, dimpotrivă, să-l amplifice.

...”Prietenii” știu de ce.

Ileana Sandu

Lasă un comentariu