Susținem creșterea salariului minim pentru anul 2023 în măsura în care aceasta este însoțită de o scădere a poverii fiscale pe muncă pentru toți salariații din România, afirmă directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete.
“Așa cum am spus și în discuțiile oficiale cu Guvernul României, susținem această creștere în măsura în care ea este însoțită de o scădere a poverii fiscale pe muncă pentru toți salariații din România. Au fost astfel de propuneri pe care nu le vedem reflectate în HG și sperăm că ele vor fi discutate săptămâna viitoare așa cum am agreat cu Guvernul”, subliniază Burnete, într-o opinie transmisă, vineri, Agerpres, ca urmare a publicării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a propunerii oficiale de creștere a salariului minim în 2023.
Acesta a precizat că propunerea confederației patronale a fost ca pentru primii 450 de lei, salariații să nu datoreze contribuții sociale indiferent de venituri, nu doar cei care sunt remunerați la nivelul salariului minim.
“Dacă această măsură ar fi aplicată într-o manieră discriminatorie, doar celor cu salariul minim, ar crea multiple probleme în practică prin inducerea unor praguri artificiale la depășirea salariului minim, cu efectul comprimării salariaților în zona acestuia”, atrage atenția Radu Burnete.
În opinia sa, este un moment oportun pentru reducerea fiscalității pe muncă, în condițiile în care măsura poate deveni neutră pentru bugetul de stat prin extinderea bazei de impozitare.
“Este un moment oportun să reducem povara fiscală pe muncă. O astfel de măsură poate deveni neutră pentru bugetul de stat prin extinderea bazei de impozitare, combaterea plăților la gri și la negru care sunt endemice în anumite sectoare de activitate și prin plafonarea contribuțiilor sociale la un nivel rezonabil pentru a reduce tentația de a evita plata lor prin forme de mascare a muncii în alte tipuri de relații juridice. Pe subiectul reducerii plăților la negru și la gri aș puncta că așteptarea noastră este sancționarea drastică a celor care fac asta și controale mai bine țintite. Nu susținem măsurile de creștere a fiscalității ca impozitarea excesivă a muncii part-time pentru că ele creează inechitate acolo unde autoritățile ar trebui să fie de fapt mai eficiente în control”, a punctat directorul executiv al Concordia.
Nu în ultimul rând, Burnete consideră că, pe lângă necesitatea creșterii salariului minim în contextul economic actual, este la fel de important “să avem grijă la costurile companiilor care pierd din competitivitate datorită costurilor foarte mari cu energia”.
“Propunerea noastră aduce un beneficiu net angajaților cu un cost suportabil pentru majoritatea companiilor și care poate avea un impact redus asupra finanțelor publice în condițiile explicate anterior”, a transmis Radu Burnete.
Ministerul Muncii a pus joi în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 1 ianuarie 2023, stabilit la 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, respectiv 18,145 lei/oră. Acesta reprezintă o creștere cu 17,6% față de decembrie 2022.
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat în 2023 este de 156.800 de lei, potrivit notei de fundamentare.
În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei un număr de circa 856.830 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 16,27% din numărul total de salariați activi - 5.265.252. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 salariați. (Agerpres)
