Cam toate operațiunile acestea de creștere a pensiilor și tot ceea ce a făcut Guvernul până acum, din punctul meu de vedere, e o expresie clară a precarității în care se află economia românească. Nici măcar nu s-a putut ajunge la un volum de plată care să asigure acoperirea inflației. Toate aceste plăți sociale, cadourile astea care se fac, pe criterii care au ajuns să fie și în funcție de vârstă, ceea ce nu este deloc corect în economie, de două ori pe an, arată că, de fapt, economia este într-o stare foarte complicată, că guvernul nu a renunțat la alimentarea bugetului prin inflație și din acest punct de vedere nu mă aștept la măsuri importante în următoarea etapă.
Nu cred că vom avea niciun fel de măsuri care să ducă la o relansare a economiei și o aducție de valoare adăugată suplimentară care să alimenteze bugetul pe o cale sănătoasă. Va continua Guvernul să lucreze pe veniturile din inflație, așa încât, repet, concluzia mea este că suntem neprotejați. Populația României nu e protejată de guvernanți care nu realizează că suntem într-o economie de război, în care obligația primară a acelora care guvernează este aducerea societății într-o situație de siguranță în fața oricăror vicisitudini de natură militară sau de altă natură, care pot să distorsioneze viața populației.
Suntem în situația în care veniturile scad și inflația crește, deci, ceea ce putem să facem este să ne gospodărim singuri. Adică eu fac apel la această protecție pe care noi trebuie să o înțelegem ca fiind singura noastră formă de apărare în perioada care vine în viitoarele luni, că vor fi șase, că vor fi nouă luni, nu știm. Anul 2023 nu se anunță un an bun. Și atunci, asta înseamnă că trebuie să fim foarte, foarte atenți cum ne gospodărim veniturile, în funcție de cheltuielile pe care le facem. Multă atenție în ceea ce privește investițiile pe care vrem să le facem. Dacă cineva mai dorește așa ceva, sigur că se pot face anumite speculații pe piața imobiliară, care e într-o situație complicată. Dar foarte mare grijă. Nu trebuie să omitem efortul pe care trebuie să îl facă în viitor cei care au credite. Amânarea plății dobânzilor și a ratelor trebuie să fie făcută numai în măsura în care cel care decide așa ceva știe într-o manieră precisă că la data la care va începe să plătească ratele va avea o situație economică stabilă. Trebuie să existe o grijă foarte importantă în legătură cu plata facturilor. S-a votat în Parlament legea care nu cuprinde eșalonarea plății facturilor. Asta înseamnă că apare o situație clară de debranșare masivă a populației. Toate lucrurile astea sunt niște apăsări de natură monetară pe fiecare cetățean în parte, așa încât fiecare trebuie să evite intrarea într-o criză a lichidităților. Adică să nu cumva să rămână fără bani după ce trec aceste sărbători de iarnă, Crăciunul care va consuma mult din rezervele familiilor, că la noi, Crăciunul este un element atât de important încât mergând pe ideea latină, că latini suntem în gândire, vom trăi momentul și nu ne vom gândi foarte mult în viitor.
Concluzia este că nu suntem protejați, nu suntem în grija guvernanților noștri. Suntem considerați o masă de creare a veniturilor bugetare prin prețurile inflaționiste și facturile mari. În aceste condiții, grija pentru viața noastră de fiecare zi cade în seama fiecăruia dintre noi. Este o situație care nu e unică în istorie. S-a mai întâmplat de foarte multe ori când populațiile, popoarele au reușit să iasă la liman, prin operațiuni care țin de propria grijă față de ziua de mâine. Sigur că apar și lucruri care sunt extrem, extrem de încurajatoare. Spre exemplu, pentru mine, faptul că nu Guvernul, ci o asociație de fermieri a reușit să preia controlul asupra unei fabrici de zahăr, sau chiar a două fabrici de zahăr, arată că această auto gospodărire, această auto-grijă față de situația zilei de mâine acționează la nivelul populației și este un lucru foarte bun.
Prof. univ. dr. Mircea Coșea
