Un european din trei utilizează antibiotice fără prescripție medicală, arată un studiu OMS/Europa, realizat cu prilejul Săptămânii Mondiale a Conștientizării Rezistenței la Antibiotice (18 - 24 noiembrie).
Doar două treimi dintre subiecții din 14 țări din Regiunea Europeană a OMS, care au participat la un sondaj recent, au recunoscut că ultimul lor tratament cu antibiotice a fost obținut pe bază de rețetă medicală.
Unul din trei respondenți fie a folosit antibiotice rămase de la o rețetă anterioară, fie le-a obținut fără prescripție medicală, de la o farmacie sau din altă parte.
Aceste constatări preliminare provin dintr-un nou studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentul în legătură cu rezistența la antimicrobiene (AMR), în contextul în care numai în UE/SEE, peste 35. 000 de persoane mor în fiecare an ca urmare directă a infecțiilor devenite netratabile cu antibiotice.
“Când antibioticele sunt folosite în doze prea mari, prea mult timp sau când nu sunt necesare, bacteriile pot deveni rezistente”, a explicat dr. Danilo Lo Fo Wong, consilier regional OMS pentru Controlul Rezistenței Antimicrobiene: “Fără o acțiune colectivă, ne putem aștepta la un viitor în care bolile, altfel tratabile, cum ar fi infecțiile tractului urinar, ar putea deveni din nou netratabile, iar proceduri, precum intervenții chirurgicale sau chimioterapia, să devină prea riscante pentru a fi efectuate.”
Jumătate din cei chestionați au declarat că au folosit antibiotice în ultimul an, 61% nu știau că antibioticele nu funcționează împotriva virușilor, iar peste jumătate credeau, în mod incorect, că sunt eficiente în tratamentul răcelilor și virozelor.
Dr. Danilo Lo Fo Wong a avertizat asupra folosirii antibioticelor în acest scop. “Antibioticele nu pot vindeca răceala comună. O răceală obișnuită este cauzată de un virus împotriva căruia antibioticele nu funcționează”, a subliniat el. “Dacă antibioticele nu vor ajuta, în schimb utilizarea lor poate duce la dezvoltarea rezistenței la antibiotice și poate deveni o problemă”.
În cadrul sondajului, participanții au fost întrebați și dacă au considerat că utilizarea inutilă a antibioticelor le-a făcut ineficiente, două treimi recunoscând că da.
Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Conștientizării Antimicrobiene, Directorul Regional al OMS pentru Europa, dr. Hans Henri P. Kluge, a evidențiat amploarea problemei, numind AMR “tsunami-ul lent care se conturează la orizont”.
Rezistența la antimicrobiene este larg răspândită în Regiunea Europeană a OMS. În fiecare an, peste 670.000 de infecții apar în țările Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE) din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice și aproximativ 33.000 de persoane mor ca urmare directă a acestor infecții. Povara pentru sănătate a AMR este comparabilă cu cea a gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc, potrivit estimărilor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC)
Asistăm la un fenomen în plină dezvoltare, mai periculos pentru omenire decât încălzirea globală, potrivit autorităților sanitare internaționale. Descoperirea penicilinei a marcat intrarea omenirii în era antibioticelor și a revoluționat medicina. Dar, de-a lungul timpului, bacteriile periculoase au devenit din ce în ce mai rezistente. Consumul de antibiotice a crescut în ultimii 20 de ani - cu 65% și cu consecințe grave asupra sănătății. Va veni o vreme când nu vor mai lupta deloc împotriva bolilor, avertizează dr. Sally Davies, coordonator al echipei de cercetători: “Cum se întâmplă și cu încălzirea globală, noi, oamenii, ne facem asta cu mâna noastră, dar ne va ucide înainte de a o face schimbările climatice. (…) Se pare că omenirea nu prea se pricepe să iasă dintr-o problemă care se agravează cu încetinitorul”. Potrivit studiilor făcute în Marea Britanie, 10 milioane de oameni vor muri în fiecare an dacă nu se găsește o rezolvare a problemei. Vor fi mai multe victime decât fac la ora actuală diabetul sau cancerul! Sunt propuse și primele măsuri. De exemplu, o mai mare grijă față de proveniența produselor alimentare, care pot conține antibiotice. Cercetătorii au mai tras semnale de alarmă asemănătoare. De câțiva ani, ei compară rezistența la antibiotice cu amenințările cele mai mari la adresa omenirii și o numesc “o bombă cu efect întârziat”.
Antibioticele sunt medicamente importante, care pot salva multe vieți, dar utilizarea lor abuzivă a dus la creșterea numărului de germeni rezistenți, încât medicamente care, altădată, constituiau tratamente de bază pentru infecții bacteriene, sunt acum mai puțin eficiente sau nu mai funcționează deloc. Supradoza și abuzul sunt factori cheie care contribuie la această situație.
O bacterie - explică cercetătorii - devine rezistentă la un antibiotic când ea se modifică într-o măsură care, fie o protejează de acțiunea medicamentului, fie neutralizează acel medicament. Orice bacterie care supraviețuiește unui tratament cu antibiotice poate să se înmulțească și să transmită mai departe această capacitate de a rezista. Unele bacterii par “să se fi vorbit între ele” pentru a se ajuta, reciproc, să supraviețuiască.
Faptul că bacteriile dezvoltă rezistență este normal, dar modul în care sunt administrate medicamentele determină în ce măsură și cât de repede apare rezistența la antibiotice.
Abuzul - în special administrarea de antibiotice atunci când ele nu constituie tratamentul adecvat - favorizează rezistența. Acestea tratează infecțiile bacteriene, dar nu și pe cele virale. De exemplu, un antibiotic este un tratament potrivit pentru streptococul în gât, cauzat de bacteria Streptococcus pyogenes, dar nu și pentru majoritatea durerilor de gât, care sunt provocate de virusuri. Dacă luați un antibiotic când suferiți, de fapt, de o infecție virală, antibioticul atacă și acele bacterii din organism care sunt fie benefice, fie măcar nu cauzează boală. Un tratament greșit direcționat poate să determine rezistența la antibiotice inclusiv a bacteriilor inofensive. Infecțiile virale care nu beneficiază de pe urma tratamentului cu antibiotice includ: răceala • gripa • bronșita • majoritatea cazurilor de tuse • cele mai multe dureri de gât • unele infecții ale urechii • unele infecții ale sinusurilor • gripa stomacului (gastroenterită virală) și COVID- 19!!!
Există, pe de altă parte, mai mulți factori care contribuie la abuzul de antibiotice. Atunci când penicilina și alte antibiotice au început să fie utilizate, ele au fost percepute ca medicamente-minune, pentru că acționau rapid și cu relativ puține efecte secundare, astfel că păreau o soluție pentru toate bolile obișnuite.
În ciuda conștientizării crescânde a rezistenței la antibiotice în ultimii ani, totuși, excesul în utilizarea lor persistă, din mai multe motive:
• Unii medici prescriu antibiotice înainte de a primi rezultatele testelor care identifică și stabilesc cauza reală a infecției.
• Persoanele care doresc să scape rapid de simptome, indiferent de cauza bolii, îi presează pe medici să le prescrie antibiotice.
• Unele persoane își administrează antibiotice achiziționate în străinătate sau prin internet, pentru boli auto-diagnosticate.
Nerespectarea instrucțiunilor privind modul de administrare poate contribui la rezistența la antibiotice. Instrucțiunile din prospect vă indică numărul de pastile care trebuie luate și cât de des trebuie să le luați astfel încât tratamentul să fie complet.
Este tentant să întrerupeți administrarea unui antibiotic imediat ce vă simțiți mai bine, dar, pentru a ucide bacteriile care au cauzat boala, tratamentul trebuie să fie complet. Nerespectarea acestui imperativ poate duce la necesitatea reluării tratamentului și poate favoriza rezistența bacteriilor la antibiotice.
Timp de mulți ani, introducerea de noi antibiotice a făcut față rezistenței la aceste medicamente. În ultimii ani, totuși, ritmul crescând al rezistenței la antibiotice a contribuit la creșterea numărului de probleme de sănătate, respectiv: o boală mai gravă sau un handicap • mai multe decese cauzate de bolile care, înainte, răspundeau la tratament • timp îndelungat de recuperare • spitalizare mai frecventă sau mai îndelungată • tratamente mai puțin eficiente sau mult mai invazive.
Utilizarea corectă poate contribui la păstrarea eficacității antibioticelor și la protecția față de infecțiile rezistente. Pacienții joacă un rol important în gestionarea antibioticelor, utilizându-le doar conform indicațiilor medicului și în doza prescrisă, urmând tratamentul complet, fără a-l întrerupe.
Specialiștii recomandă:
• Dacă, din anumite motive, aveți antibiotice rămase, aruncați-le. Nu luați niciodată antibiotice rămase în urma unei boli, pentru a trata o boală ulterioară. Este posibil ca acestea să nu fie antibioticele corecte și/sau să nu ajungă pentru tratamentul complet.
• Nu luați niciodată antibiotice prescrise pentru altă persoană.
• Nu insistați ca medicul să vă prescrie antibiotice. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi privind tratamentul simptomelor.
Cercetările au arătat că există foarte multe cazuri de alergii la penicilină sau la alte antibiotice. Excluderea unei alergii la antibiotice îl poate ajuta pe medicul dumneavoastră să prescrie antibioticul cel mai potrivit, atunci când este necesar. Cercetătorii atrag atenția că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, bacteriile rezistente vor deveni o amenințare mai mare decât cancerul, din cauza consumului excesiv de antibiotice, încât o epidemie s-ar putea răspândi, necontrolat, în toată lumea. Potrivit US Centers for Disease Control and Prevention, unul din 25 de pacienți spitalizați prezintă cel puțin o infecție dobândită în spital.
Rezistența la antibiotice este o problemă în toate țările din lume, iar bacteriile multirezistente cauzează, anual, 700.000 de decese. Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri de urgență (inclusiv în ce privește tratarea cu antibiotice a animalelor din ferme și crescătorii), până în 2050, numărul deceselor se va ridica la 10 milioane, anual.
Săptămâna Mondială a Conștientizării Antimicrobiene este celebrată în fiecare an, în perioada 18-24 noiembrie, cu scopul de a crește gradul de înțelegere cu privire la amenințarea pe care o reprezintă AMR și de a încuraja cele mai bune practici pentru a combate răspândirea acesteia. (surse who.int/europe/news/item/21-11-2022-1-in-3-use-antibiotics-without-prescription—who-europe-s-study-shows , mayoclinic.org, healthline.com, medicalnewstoday.org)
Documentar de Ileana Sandu
