O problemă tot mai des abordată la nivel mondial, însă în continuare insuficient înțeleasă, este reprezentată de efectele risipei alimentare. Aceasta produce consecințe importante atât asupra economiei și bunăstării locuitorilor din țările dezvoltate și mai ales în curs de dezvoltare, cât și asupra mediului, ducând la o necesitate crescândă pentru găsirea unor soluții. În acest sens, Federația Patronatelor din Industria Alimentară - Romalimenta a hotărât să prezinte o serie de informații utile și practice pentru toți cei interesați să contribuie la rezolvarea acestei probleme.
Conform estimărilor realizate de către Comisia Europeană, din anul 2014, la nivel mondial, o treime din hrana destinată oamenilor se pierde sau este risipită. De asemenea, studiile indică pierderi globale însemnate, după cum urmează: volumul de alimente risipite e estimat la 1,6 miliarde de tone de materie primaj; cantitatea de apă utilizată anual pentru producerea alimentelor pierdute sau risipite este echivalentul debitului anual al râului Volga, sau de trei ori mai mare decât volumul lacului Geneva; 28% din suprafața agricolă la nivel global este utilizată pentru producerea alimentelor risipite; amprenta de carbon a risipei alimentare e estimată la 3,3 miliarde de tone de CO2; consecințele economice directe ale fenomenului (excluzând peștele și fructele de mare) ajung la 750 miliarde de dolari anual.
În acest context, instituții responsabile cu siguranța alimentară și sănătatea populației, precum European Food Safety Authority (EFSA), Comisia Europeană sau Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) trasează direcții prin care risipa alimentară să poată fi redusă cât mai mult posibil, iar efectele acesteia să își facă tot mai puțin simțită prezența, atât la nivel economic și social, cât și ecologic.
În lanțul de procese prin care trec produsele alimentare înainte de a ajunge la consumator, un rol deosebit de important îi joacă, desigur, producătorul și retailerii, inclusiv în problema risipei alimentare. Prin urmare, autoritățile subliniază necesitatea de a dezvolta procese mai bune de recoltare, depozitare și procesare, dar și de transportare și comercializare a alimentelor. Astfel, spre exemplu, slaba sincronizare, dar și tehnicile și echipamentul neadecvate pot duce la risipa alimentară încă din faza de recoltare. De asemenea, lipsa unei infrastructuri pentru transport, depozitare, răcire, dar și comercializare duc la alterarea produselor alimentare.
Ceea ce influențează negativ la toate nivelurile este, însă, discrepanța dintre cerere și ofertă. Aceasta e prezentă atât pe piața alimentelor, ducând la situația în care fermierii nu își pot vinde produsele, cât și în casele familiilor clasice, în care un membru gătește mult prea multe feluri de mâncare, sau cantități prea mari pe care familia nu le poate consuma.
Astfel, autoritățile insistă asupra educării producătorilor și consumatorilor deopotrivă asupra practicilor și obiceiurilor de consum responsabile. Spre exemplu, consumatorii pot gândi meniuri la începutul săptămânii pentru întreaga săptămână, astfel încât să știe exact ce alimente să cumpere, cum să le depoziteze și cum să le prepare. În plus, ei pot achiziționa inclusiv fructele și legumele care par inestetice, dar care nu sunt alterate, de preferat în aceleași cantități ca și cele mai aspectuoase, dar și să verifice buna funcționare a frigiderelor și să înghețe alimentele care permit acest lucru, dacă există un surplus din acestea.
O distincție importantă care trebuie înțeleasă de către publicul larg pentru scăderea ratei de risipă alimentară este cea dintre etichetele alimentare: “a se consuma de preferința înainte de data...” și “expiră la data...” (sau “a se consuma înainte de...”).
Prima formulare - “a se consuma de preferință înainte de...” indică data până la care alimentele își păstrează calitățile nutritive la cel mai ridicat nivel. În acest caz, alimentele sunt sigure pentru consum și după depășirea datei menționate, cu respectarea condițiilor obișnuite (ambalajul să fie intact, iar depozitarea să se realizeze conform instrucțiunilor). Diferența apare, astfel, doar la nivel de gust sau textură, existând posibilitatea ca acestea să sufere mici modificări. Acest tip de valabilitate apare pe produse uscate, precum paștele, orezul, ciocolata etc. După desfacerea ambalajului, în acest caz trebuie respectată orice instrucțiune referitoare la modalitatea de depozitare și la termenul de consum după deschidere.
Al doilea tip de formulare - “expiră la data de...” / “a se consuma înainte de...” indică, în schimb, dată până la care alimentele pot fi consumate în siguranță. Depășirea acestui termen poate avea, prin urmare, efecte negative dintre cele mai serioase asupra sănătății. Acest tip de mesaj apare pe ambalajul unor alimente extrem de perisabile, precum peștele proaspăt, carnea tocată etc. După deschiderea ambalajului, trebuie de asemenea respectate toate instrucțiunile referitoare la depozitarea și consumarea alimentului.
La diminuarea considerabilă a efectelor negative produse de risipă alimentar, atât asupra economiei, cât și mediului, pot contribui toți cei implicați în viața unui produs - de la producător la consumator. În acest sens, un rol deosebit de important îl joacă accesul la o corectă informare, dar și înțelegerea situației actuale pe plan global.
Federația Romalimenta, vocea unitară a industriei alimentare
Federația Romalimenta grupează totalitatea patronatelor din industria alimentară, alături de mari firme procesatoare, autohtone și internaționale. E: vocea unitară a sectorului, cu reprezentativitate recunoscută juridic și semnatară a Contractului colectiv de muncă pe ramură.
Obiectivul major al federației este de a sprijini dezvoltarea rapidă a industrie alimentare românești în contextul pieței Uniunii Europene.
Mihai Vișan
Director executiv
Federația Patronală Română din Industria Alimentară (ROMALIMENTA)
