Creștere spectaculoasă a numărului de fermieri tineri în România

Distribuie pe:

România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri, de până în 25 de ani, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

Numărul tinerilor proprietari sau manageri de ferme a crescut de aproape patru ori în cinci ani. În 2020, la nivel național activau 155.740 de tineri, agricultura românească devenind la fel de atractivă precum cea din Spania, cea din Franța sau cea din Italia, scrie Ziarul Financiar.

“Agricultura a devenit din ce în ce mai cool pentru tineri, pentru că în ultimii ani mai mulți tineri au intrat în acest domeniu și s-a creat efectul bulgărelui de zăpadă, adică au atras și alți tineri. Devine un mediu în care se formează comunități de tineri, iar experiența este frumoasă”, spune tânărul fermier Răzvan Prelipcean, co-fondator al fermei Naturleg, care cultivă 400 de hectare cu cereale și legume în județul Ialomița.

El afirmă că se simte o tendință de întinerire a populației din agricultură, dar mai e loc de creștere. Spre comparație, Franța, care este lider în topul țărilor din UE după numărul de tineri manageri sau proprietari de fermă sub 25 de ani, număra 302.340 de fermieri în 2020, dublu față de România.

La nivel de regiune, cei mai mulți tineri fermieri din România sunt în sud-est (32.170), mai arată datele Eurostat. Numărul acestora este comparativ cu cel din regiunea Midi-Pyrenees din Franța (32.640) și cu cel din regiunea Aragon din Spania (35.430), conform aceleiași surse. Astfel, agricultura românească este la fel de atractivă precum cea din Spania sau Franța.

Mai mult, dacă în 2016 România nu era nici macăr în top 10 țări în ceea ce privește numărul tinerilor fermieri care acitvează în agricultură, în 2020 a depășit Germania (64.800) și Austria (40.130), state în care, în mod tradițional, plecau tineri români să lucreze în agricultură.

“Au existat măsuri de investiții din fonduri europene pentru tineri fermieri prin AFIR, cum este Măsura 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri», dar și alte măsuri prin care au reușit să realizeze anumite investiții. De altfel, subvențiile pentru suprafața lucrată sunt mai mari pentru tinerii fermieri, ca să-i susțină să se dezvolte și să fie competitivi în raport cu cei mari”, a explicat Răzvan Prelipcean.

De asemenea, a existat o tendință firească de predare a fermelor de părinți către copii.

“În cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură avem colegi care au preluat fermele familiei. E bine că afacerile se predau, pentru că se asigură continuitatea tradițiilor, iar tinerii fermieri cunosc specificul fermei și zonei și duc cu ușurință mai departe businessul”, spune Prelipcean, citat de Spotmedia.ro

În ce privește ce ar mai trebui făcut, fermierul spune că acum, tinerii au acces dificil la capital, iar utilajele sunt scumpe chiar dacă le cumpără cu co-finanțare din fonduri europene.

“Avem nevoie inclusiv de capital de lucru și ar fi bine ca statul să vină cu subvenționarea dobânzii pentru investiții în irigații, digitalizare și procesare, căci tinerii fermieri sunt pasionați și doresc să dezvolte agricultura, dar au nevoie de bani. Tinerii au energia, zvâcnirea să facă schimbări, însă au nevoie de măsuri care să-i susțină să implementeze financiar ideile”, spune Răzvan Prelipcean.

Lasă un comentariu