Termenul “permacrisis” (“permacriza”), declarat de Collins English Dictionary drept “Cuvântul anului 2022”, este definit ca “o perioadă extinsă de instabilitate și nesiguranță”, un “geamantan hidos”, care încorsetează întreaga lume, acum, în pragul noului an. Invazia Ucrainei de către Vladimir Putin a dus la cel mai mare război terestru din Europa, din 1945 încoace, la cel mai serios risc de escaladare nucleară, de la criza rachetelor din Cuba, și la cel mai aspru regim de sancțiuni, de după anii 30. Creșterea costurilor la alimente și energie a avut ca rezultat cele mai ridicate rate ale inflației de după anii 80, în multe țări, și cea mai mare provocare macroeconomică a băncilor centrale, din epoca modernă. Ipoteze care s-au păstrat zeci de ani _ că granițele trebuie să fie inviolabile, că armele nucleare nu vor fi folosite, că inflația se va menține la niveluri acceptabile și că, în țările bogate, lumina electrică va rămâne aprinsă _ toate au fost spulberate dintr-odată.
Mai multe șocuri au concurat la crearea acestor tulburări. Cel mai important este cel geopolitic: ordinea mondială postbelică - condusă de americani - este pusă la grea încercare de către Vladimir Putin și, mai ales, de relația ce se înrăutățește, pe zi ce trece, între America și China lui Xi Jinping. Hotărârea cu care SUA și țările europene au răspuns agresiunii Rusiei poate să fi revitalizat ideea de “Occident”, mai ales în ce privește Alianța Transatlantică. Dar, în orice caz, a adâncit “prăpastia” dintre Occident și restul lumii, dat fiind că majoritatea oamenilor trăiesc în țări care nu susțin sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Liderul chinez respinge, în mod deschis, valorile universale pe care se bazează ordinea occidentală. Decuplarea economică dintre cele mai mari două economii ale lumii devine o realitate; o invazie a Chinei în Taiwan nu mai este neplauzibilă. Apar fisuri și în alte certitudini geopolitice de lungă durată, cum ar fi alianța de conveniență dintre America și Arabia Saudită.
Un studiu recent al Băncii Mondiale (BM) evidențiază necesitatea unor politici de reducere a inflației fără a exacerba riscul de recesiune.
Pe măsură ce băncile centrale din întreaga lume majorează, simultan, ratele dobânzilor, ca răspuns la inflație, în 2023 lumea s-ar putea îndrepta către o recesiune globală, marcată de o serie de crize financiare în piețele emergente și în economiile în curs de dezvoltare, crize ce s-ar putea prelungi în timp, creând serioase prejudiciii, se arată într-un studiu recent al Băncii Mondiale (BM).
În cursul acestui an, băncile centrale au majorat ratele dobânzilor cu un grad de sincronicitate nemaiîntâlnit în ultimele cinci decenii _ o tendință care se va menține și în 2023, potrivit raportului. Totuși, această măsură ar putea să nu producă rezultatele așteptate și să nu fie suficientă pentru a readuce inflația globală la nivelurile existente înainte de pandemie. Investitorii se așteaptă ca, în 2023, băncile centrale să majoreze ratele de politică monetară la nivel mondial la aproape 4%, _ o creștere cu peste 2 puncte procentuale față de media din 2021.
În 2023, dacă nu se diminuează întreruperile din lanțurile de aprovizionare și presiunile de pe piața forței de muncă, aceste majorări ar putea avea ca rezultat o rată a inflației globale de aproximativ 5% _ aproape dublu față de media pe cinci ani dinainte de pandemie, arată studiul. Pentru a reduce inflația globală la o rată compatibilă cu obiectivele lor, băncile centrale ar putea fi nevoite să majoreze ratele dobânzilor cu încă 2 puncte procentuale, se arată în raportul BM. Or, dacă această măsură va produce stres pe piața financiară, situația s-ar încadra perfect în definiția tehnică a ceea ce se numește “recesiune globală”.
“Creșterea economiei globale încetinește brusc ( ). Îngrijorarea mea profundă este că această tendință va persista, cu consecințe de lungă durată și devastatoare pentru comunitățile din piețele emergente și din economiile în curs de dezvoltare”, a declarat președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. “Pentru a obține rate scăzute ale inflației, stabilitate valutară și o creștere economică mai rapidă, factorii de decizie ar trebui să-și mute atenția de pe reducerea consumului pe creșterea producției. Politicile ar trebui să urmărească să genereze investiții suplimentare și să îmbunătățească productivitatea și alocarea de capital - esențiale pentru dezvoltarea economică și reducerea sărăciei.”
Studiul evidențiază circumstanțele neobișnuit de grele în care băncile centrale luptă, în prezent, împotriva inflației. Câțiva indicatori istorici ai recesiunilor globale sunt deja avertismente de luat în seamă. Economia globală se află acum în faza celei mai puternice încetiniri, după redresarea post recesiune din 1970. Încrederea consumatorilor, la nivel mondial, a suferit deja o scădere mult mai accentuată decât în perioada premergătoare recesiunilor globale anterioare. Cele mai mari trei economii ale lumii - Statele Unite ale Americii, China și zona euro - au încetinit brusc. În aceste circumstanțe, chiar și o lovitură moderată aplicată economiei globale, în următorul an, ar putea duce la recesiune.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internațional (FMI) reduce perspectivele de creștere globală și afirmă că “pentru mulți, 2023 va fi resimțit ca un an al recesiunii”: economia mondială a suferit mai multe lovituri: războiul din Ucraina a dus la creșterea prețurilor alimentelor și energiei în urma epidemiei de coronavirus, în timp ce creșterea costurilor și a ratelor dobânzilor amenință să se extindă în întreaga lume.
Mai mult de o treime din economia globală se îndreaptă spre contracție.
Se așteaptă ca creșterea globală să încetinească și mai mult în 2023, avertizează reprezentanții FMI, retrogradându-și previziunile, pe măsură ce țările se confruntă cu consecințele războiului din Ucraina, cu creșterea costului vieții și cu crizele economice.
“Șocurile din acest an vor redeschide răni economice care au fost doar parțial vindecate după pandemie”, atrage atenția consilierul economic al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas: peste o treime din economia globală se îndreaptă spre contracție, iar cele mai mari trei economii - Statele Unite, Uniunea Europeană și China - vor continua să stagneze, a avertizat el.
“Ce-i mai rău abia urmează să vină și 2023 va fi resimțit ca un an al recesiunii”, a reiterat Gourinchas.
În raportul său, FMI și-a redus previziunile privind PIB-ul global pentru 2023 la 2,7%, cu 0,2 puncte în scădere față de așteptările din iulie, precum și prognozele pentru cele mai mari două economii ale lumii, Statele Unite și China.
Se preconizează, de asemenea, încetinirea economiei zonei euro, economia Germaniei și a Italiei urmând să se contracteze “ușor”, arată FMI.
În fine, Fondul avertizează că o înrăutățire a sectorului imobiliar din China s-ar putea repercuta asupra sectorului bancar intern și ar putea influența negativ dezvoltarea economică pe plan global.
Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea Comerțului a avertizat, luna trecută, că o politică monetară strictă ar putea provoca daune mai grave la nivel global decât criza financiară din 2008 și șocul Covid-19 din 2020.
Rămâne de văzut dacă lingviștii de la reputatul Collins English Dictionary mai au nevoie de dovezi în plus pentru a “decerna” termenului “recesiune” tristul titlu de “Cuvânt al anului 2023”.
(surse _ worldbank.org, economist.com, ndtv.com, imf.org)
Ileana Sandu
