Prezidiul Alianței Maghiare din Transilvania (AMT) a emis sâmbătă o luare de poziție, potrivit căreia România trebuie să decidă “dacă vrea să avanseze spre Schengen sau spre Chișinău”.
Formațiunea politică (rezultată în urma fuziunii Partidului Popular Maghiar din Transilvania – PPMT și a Partidului Civic Maghiar – PCM), deși consideră justificată indignarea opiniei publice românești față neacceptarea României în spațiul Schengen, este de părere că elita politică de la București are și ea o mare responsabilitate în acest caz.
“Dacă România ar fi investit doar jumătate din energia cu care activează pentru unirea Moldovei cu România – acțiune izvorâtă din eforturile secolului al XIX-lea de a construi un imperiu (subl. ns.)- în implementarea efectivă a integrării occidentale atât de mult dorite și proclamate la nivelul sloganurilor politice, azi am fi avut mai multe șanse să devenim membru cu drepturi depline al spațiului Schengen” – a constatat AMT, citată de MTI.
În opinia partidului, respingerea aderării la Schengen poate fi determinată în bună parte de faptul că România nu este dispusă să renunțe la politica vizând câștigarea de noi teritorii, numărul partizanilor unirii poate că nu a fost niciodată atât de mare în țară ca în prezent, în timp ce Bucureștiul strânge tot mai mult legăturile cu Chișinăul, folosind miliarde de lei din impozitele pe care le reține din regiunile locuite și de maghiari: “Antimaghiarismul ridicat la nivel de politică de stat, atitudinea instigatoare a președintelui României împotriva comunității noastre, precum și atacurile continue și metodice împotriva maghiarilor din Transilvania indică de asemenea faptul că România nu este pregătită să adere la spațiul Schengen” – se arată în document.
Eșecul aderării la spațiul Schengen, conchide AMT, este o lecție care se plătește scump și un fiasco deplorabil al afacerilor externe românești, deoarece a intervenit în ciuda eforturilor României de a se prezenta ca o țară model și ca aliatul cel mai de încredere. În contextul creat, ar fi de așteptat ca ministrul de externe, Bogdan Aurescu, să își asume responsabilitatea pentru acest eșec.
Pe de altă parte, Consiliul Național Secuiesc (CNS) a reamintit din nou, într-un comunicat dat publicității vineri, că autoritățile române nu au reușit să îndeplinească o parte considerabilă din promisiunile făcute înainte de aderarea la Consiliul Europei, la NATO și la Uniunea Europeană, invocând scuze inacceptabile: “Subliniem din nou: suntem interesați în aderarea României la spațiul Schengen, dar acest lucru se poate întâmpla doar dacă autoritățile acordă o atenție deosebită angajamentelor internaționale pe care țara încă nu le-a îndeplinit” – a scris CNS.
Potrivit comunicatului, ar trebui elaborat un plan de acțiune privind restituirea bunurilor bisericilor istorice maghiare și reconstituirea învățământului bisericesc maghiar, așa cum se prevede în angajamentul luat de România în momentul aderării la Consiliul Europei.
În sprijinul afirmațiilor sale, CNS invocă articolul 11 din Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, care stipulează: “În zonele, unde persoanele aparținând de o minoritate națională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administrație locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situație de drept deosebită, corespunzătoare cu situația lor istorică și teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.
CNS consideră că acești pași ar trebui făcuți chiar dacă nu sunt incluși în mod explicit în condițiile de aderare la Schengen, deoarece ei țin de îndeplinirea cu bună credință a tratatelor semnate de România.
Ileana Sandu