• “Miracolele există! Iar asta a trăit pe pielea ei chiar Nadia Comăneci. Și-a dorit enorm să aibă un copil, însă timpul trecea neiertător. La 43 de ani, Nadia a intrat pentru prima dată în Biserica Sf. Spiridon, situată în zona Piața Unirii din București, auzind de miracolele întâmplate femeilor care aveau probleme să rămână însărcinate. La un an de atunci, având aproape 45 de ani, marea sportivă află că va avea un copil. Inițial, nu i-a venit să creadă”.
“A fost o minune. Credința m-a ajutat să-l am pe copilul mult dorit - Dylan. Cred că au contat foarte mult dorința profundă și credința sinceră că într-o zi, visul de a avea un copil va deveni realitate. Lucrurile se întâmplă la timpul lor și poate nu întotdeauna exact în clipa în care ne dorim. Dar important e să-ți păstrezi credința în Dumnezeu. Sunt o persoană credincioasă. Cred că Dumnezeu a avut și are grijă de mine și că mi-a dat o viață bogată. Îi mulțumesc zi de zi lui Dumnezeu pentru tot ceea ce am și am reușit în viață și mă rog pentru sănătatea mea, a familiei mele și a tuturor”, a declarat cea mai mare gimnastă din toate timpurile, Nadia Comăneci.
Nadia Comăneci (1961 - ), cea mai mare gimnastă a lumii din toate timpurile. Este prima gimnastă care a primit nota zece, fiind supranumită și “Zeița de la Montreal”. A câștigat cinci medalii olimpice de aur și este multiplă campioană europeană și mondială. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Hall of Fame. Este născută în orașul Onești și locuiește actualmente în Oklahoma-SUA, fiind căsătorită cu un alt campion olimpic dar, al Americii, Bart Conner.
***
• “Mântuirea omului stă în capacitatea de a-ți recunoaște filiația (originea) ta divină. Dar ca Divinitatea să se manifeste în noi, va trebui din ce în ce mai mult să facem efortul de a ne identifica cu Divinitatea, luându-ne totuși câteva precauțiuni. Marii Maeștri ai Indiei au rezumat această lucrare de identificare în formula: «Eu sunt El», la care corespund cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos: «Iar Eu și Tatăl meu una suntem». Această identificare, ni se cere să o realizăm și noi, din moment ce ne-a spus: «Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel Ceresc desăvârșit este». Însă ca această fuziune să fie posibilă, ca Dumnezeu să ne poată îmbrățișa cât de cât, noi trebuie să fim spălați de păcate; adică, nu poate exista fuziune între două substanțe care nu sunt de aceeași natură; Și din moment ce Dumnezeu este Lumină, putem fuziona cu El, numai în măsura în care și noi devenim lumină”.
Omraam Mikhael Aivanhov (1900-1986), filosof, pedagog bulgar stabilit în Franța
***
• “Necazul, întristarea, suferința - sunt câinii cei negri ai lui Dumnezeu, care stau de pază lângă turma oilor Sale (oamenii). Când atare oaie iese din turmă, Dumnezeu trimite câinele să o întoarcă înapoi. Din moment ce oaia este mai neascultătoare, este și câinele mai rău și supărător. De cumva acest câine este lângă cineva dintre noi, o, nu vă luați la harță cu el, ci alergați înapoi la turmă! Orice împotrivire contra lui e zadarnică și nu folosește la nimic. În zadar umblați să-l loviți și să scăpați de el. Veți putea scăpa de el numai întorcându-vă la turmă. Va veni o vreme când veți mulțumi lui Dumnezeu că v-a supărat acest câine”.
“Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci îndreptarea lui. De aceea, uneori suferințele, necazurile, ispitele nu sunt pedepse cerești, ci sunt adevărate medicamente sufletești pentru scopul final al vieții creștinului: Mântuirea sa” (n.a.).
Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie
