Copiii români sunt cei mai expuși sărăciei și excluziunii sociale din întreaga Uniune Europeană, 4 din 10 copii fiind afectați de izolare socială și educațională și lipsa condițiilor de trai decent * România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceștia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulții (34,5%) fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice ale copilului și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate * România rămâne o țară a șanselor inegale, în condițiile în care acest risc al sărăciei variază de la 19,9% în marile orașe la 30% în orașele mici și suburbii și atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural * Fenomenul cronic al sărăciei educaționale: procentul adolescenților români necuprinși în educație este de 11,35% în cazul celor de 14 ani, media UE fiind de doar 2,17, și urcă la 16,81% în cazul celor de 15 ani (2,88 media UE) și la 19,26% în cazul celor de 16 ani (5% media UE). (sursa - Salvați Copiii România)
Ministrul Educației, Ligia Deca, neagă public faptul că bugetul alocat învățământului pentru 2023 este de 2,1% din PIB (cel mai mic din istoria recentă), susținând că, în realitate, acesta este de 3,2%: “Atât am de spus pe buget - 3,2 nu 2,1 - că am văzut cum s-a dus în media”, a declarat ministrul.
Susținerile dnei Deca sunt contrazise, însă, de o serie de entități din domeniu, care arată că, în realitate, bugetul “umflat” la 3,2% din PIB cuprinde și sumele obținute de instituții care se autofinanțează (taxe plătite de studenți, fonduri din proiecte cu finanțare externă, sume de la bugetele locale etc.
Consiliul Național al Elevilor: “Ne-am săturat de lozinci și demagogie! Guvernul României îngroapă, treptat, educația!”
“În data de 6 decembrie a fost publicat, de către Ministerul Finanțelor, proiectul bugetului de stat pentru anul 2023. În ceea ce privește alocările bugetare pentru sistemul național de învățământ, constatăm cu stupoare faptul că Guvernul României a ales să aloce nici mai mult nici mai puțin de 2,1% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Educației, cel mai mic buget din ultimii ani, contrar tuturor politicilor publice asumate de stat. Deși oficialii au transmis faptul că bugetul educației este în creștere față de anul 2022, ajungând la procentul de 3,2% din PIB, trebuie să subliniem faptul că diferența de 1,1% este calculată prin adunarea tuturor sumelor prevăzute la capitolul «învățământ», incluzând și bugetele locale, județene și ale altor instituții.
Privim cu regret cum o mulțime de oportunități de investiții majore, care ar fi putut aduce o reformă reală în sistemul de învățământ, nu vor fi concretizate, din cauza lipsei de interes manifestate de Guvernul României. Practic, guvernanții au decis să își asume public, prin aprobarea proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022, încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales în contextul proiectului «România Educată», care ar fi impus cel puțin o dublare a resurselor bugetare puse la dispoziția educației.
Chiar dacă finanțarea reprezintă un subiect intens dezbătut în spațiul public în ultimii ani, coaliția de guvernare, care se bucură de o majoritate covârșitoare în Parlament, ignoră cu bună știință toate efectele devastatoare ale subfinanțării cronice, din care putem aminti doar câteva: creșterea accelerată a ratei abandonului școlar, scăderea interesului absolvenților învățământului superior pentru a intra în profesia didactică din cauza salariilor infime, deteriorarea bazei materiale a școlilor.
(...) Deși Guvernul se laudă cu o creștere economică de 2,8%, în loc să vedem investiții sustenabile în educație, vedem, paradoxal, o scădere a bugetului Ministerului Educației, și așa subfinanțat. Ne-am săturat de aceleași lozinci și demagogii pe care le auzim în perioada de elaborare a bugetului și de aceeași atitudine necorespunzătoare a Ministerului Finanțelor, care în loc să aloce resurse în baza necesarului real al sistemului de educație, obligă Ministerul Educației să își fundamenteze bugetul în funcție de resursele financiare care rămân fără destinație după ce alocările pentru sectoarele care reprezintă priorități pentru Guvern sunt făcute. Facem apel la membrii Parlamentului României, a căror misiune este să acționeze în interesul superior al cetățenilor pe care-i reprezintă, să accepte propunerile ce vor fi transmise de către reprezentanții elevilor, pentru a nu deveni părtași la
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR): Cel mai scăzut nivel de finanțare din istoria recentă
“Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se declară siderată de proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2023.
Alocarea bugetară acordată Ministerului Educației, de 2,1% din Produsul Intern Brut, reprezintă cel mai scăzut nivel de finanțare din istoria recentă și nu face decât să marcheze dezinteresul autorităților publice față de sectorul educației din România, declarat prioritar de toate guvernările și de toate partidele politice.
(...) Creșterile salariale pentru profesori, bursele pentru studenți, investițiile în infrastructură și îmbunătățirea condițiilor de studiu prin digitalizare nu reprezintă altceva decât cuvinte fără acoperire în contextul în care guvernanții decid nu doar să nu crească semnificativ finanțarea învățământului, așa cum au promis constant, ci să o reducă în termeni reali.
Este absolut evident că proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2023 nu are nici cea mai mică legătură cu prioritățile programului “România Educată”, o filosofie care nu se poate construi tăind resursele și așa puține disponibile.
(...) ANOSR solicită de urgență intervenția președintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, și a prim-ministrului, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, pentru corectarea acestui proiect absurd, care, în ipoteza adoptării sale, va cataloga definitiv educația din România ca un sector de unde pot fi sacrificate resurse.
ANOSR își asumă ca, în eventualitatea trimiterii către Parlament a proiectului de lege în această variantă, să demareze de îndată proteste împotriva nepăsării clasei politice față de educația din România și față de propriile promisiuni”.
Federația Sindicatelor din Educație “SPIRU HARET”, scrisoare deschisă către Parlamentul României: “Vă cerem să respectați legea!”
“(...) Așa cum Europa ne ține în anticamera Schengen din 2011, la fel Guvernele României și parlamentarii români amână aplicarea, tot din 2011, a articolului din Legea Educației potrivit căruia învățământul trebuie să primească 6% din PIB.
Tot la fel se întâmplă și cu salarizarea angajaților din învățământ. Nu o dată ni s-au promis și chiar s-au votat drepturi și creșteri salariale care au fost ulterior prorogate sau anulate.
Doamnelor și domnilor politicieni, nu mai acuzați Austria și politicienii de la Viena pentru poziția avută. Nu au făcut decât să vă copieze, să plagieze propria dumneavoastră politică de amânare repetată și nejustificată a luării unor decizii favorabile pentru viitorul nostru ca națiune.
Tot acest dezinteres față de sistemul educațional din ultimii 33 de ani a transformat România într-o țară exportatoare de forță de muncă ieftină, de români și românce care, fugind de sărăcie, au plecat să le culeagă legumele și fructele europenilor, să fie badante, să facă tot ceea ce pentru europenii de lux este sub demnitatea lor.
Aveți posibilitatea, în zilele următoare, să majorați în Parlament bugetul alocat învățământului, să respectați articolul din Legea Educației care prevede alocarea a 6% din PIB pentru școala românească. Numai prin educație avem șansa de a da tuturor copiilor noștri și României un viitor mai bun în Europa și în Uniunea Europeană.
Vă cerem să respectați legea! Arătați că vă pasă! Arătați că nu mai vreți să fim doar necalificații Europei!”
Asociația Editorilor din România: Semnal de alarmă cu privire la subfinanțarea Educației din România
“Asociația Editorilor din România dorește să se alăture celor care au tras un semnal de alarmă cu privire la intenția Guvernului de a aloca Ministerului Educației, în bugetul pentru anul viitor, o sumă echivalentă cu 2,1% din Produsul Intern Brut, mai puțin decât alocarea din acest an. Reamintim, articolul 8 al legii educației (1/2011) impune alocarea a minimum 6% din PIB pentru acest domeniu, de la bugetul de stat și de la cele locale. Or, deși niciodată nu s-a încercat atingerea acestui prag, tendința este de descreștere evidentă: după 2011, când ministerul Educației a primit 3,1% din PIB, cel mai mare buget al instituției a fost de 3,2% din PIB, în 2015, și de doar 2,28% din PIB în acest an, mai puțin de jumătate din media celorlalte state member ale Uniunii Europene. Chiar și însumând fondurile alocate de celelalte autorități centrale, potrivit centralizării făcute de Ministerul Educației, nu depășim 3,2% din PIB, în continuare mult sub media europeană și sub nevoile de finanțare și performanță ale domeniului.
Suntem convinși că există o corelație clară între sumele tot mai mici pe care Educația le primește de la autorități și calitatea în scădere a absolvenților din învățământul românesc. România are un analfabetism funcțional fulminant, jumătate dintre adolescenții de clasa a VIII-a fiind incapabili să înțeleagă un text la prima vedere. Doar o treime dintr-o generație care intră în clasa pregătitoare ajunge să obțină, la finalul studiilor, o diplomă de bacalaureat, examen a cărui dificultate se menține redusă de câțiva ani. Avem, totodată, cel mai mic procent de absolvenți de studii superioare din UE și, din acest motiv, o piață a muncii în lipsă tot mai evidentă de angajați cu calificare înaltă și foarte înaltă.
În aceste condiții, devine evident de ce piața de carte din România este cea mai mică din întreaga Uniune Europeană, și fără perspectiva unei reveniri în viitorul apropiat; de aici și preocuparea legitimă a editorilor pentru creșterea alocărilor financiare pentru acest domeniu, cu certitudine de siguranță națională.
Sperăm că Guvernul României va reuși să identifice resursele necesare pentru finanțarea adecvată a sectorului educațional, în condițiile stabilite de Legea Educației Naționale. Alternativa la acest scenariu se construiește de câteva decenii sub ochii noștri: o țară cu un exod al creierelor în creștere și cu o calitate a serviciilor publice din ce în ce mai scăzută”.
Competențe verzi și digitale
Ministrul arată cu degetul către primari: “Da, și bursele elevilor și costurile pentru întreținerea și reparația școlilor fac parte tot din bugetul educației.
Am descentralizat școlile acum mai mult de 10 ani și încă oamenii nu cer primarilor să aibă grijă de școli, se uită tot numai la Ministerul Educației și asta este ceva ce putem schimba împreună, schimbând înțelegerea și îmbunătățind înțelegerea mecanismelor pe care statul le are atunci când vine vorba despre decizii și despre responsabilități.
Asta nu înseamnă că e suficient ca procent din PIB. E o creștere, dar, sper eu, că noul pachet de legi al educației va aduce o creștere substanțială care să însemne într-adevăr calea către România educată”, a spus Deca. Ministrul a vorbit și despre conferința ministerială OECD, care a avut loc, recent la Paris:
“Este prima conferință ministerială, după 12 ani, la nivelul OECD, pe educație și acolo s-a discutat, poate similar cu dezbaterile noastre din Uniunea Europeană, despre cum facem tinerii să se simtă mai împuterniciți, mai valorizați, mai parte a deciziilor. Discuția nu are loc în grupuri unde știm valoarea tinerilor, pentru că lucrăm în fiecare zi cu ei, discuția se poartă între cei care iau decizii în statele cele mai dezvoltate ale lumii.
Este clar că fără o implicare a tinerilor, mai ales pe subiectele care dor, pentru că green și digital nu sunt subiecte care au apărut pentru că sunau bine, sau pentru că puteau fi etichete pentru alte programe, ci pentru că reprezintă chei ale viitorului cetățeniei globale și europene. Știm cu toții că niciun cetățean nu va mai putea fi activ fără competențe verzi și digitale”, a declarat Ligia Deca (sursa - educatieprilectura.ro)
N.n. În concluzie, cu cât tinerii se vor simți “mai parte a valorilor”, cu atât vor fi mai green și mai digital și vor reprezenta chei ale viitorului cetățeniei globale și europene.
Adevăru-i că fără competențe verzi și digitale niciun cetățean nu va mai putea fi activ.
Cât despre buget, să fie clar: 2,1 nu este egal cu 2,1, ci cu 3,2. Numai cine n-are competențe verzi și digitale nu-și dă seama. Ghinion.
Ileana Sandu
