Ce este spațiul Schengen
Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985, reprezintă un tratat care a făcut ca o mare parte a țărilor europene să renunțe la granițele naționale pentru a crea o Europă fără frontiere, cunoscută drept “Spațiul Schengen”. Franța și Germania sunt statele pioniere care au făcut pasul către un concept de liberă circulație. La 17 iunie 1984, cele două state au ridicat această problemă în cadrul Consiliului European de la Fontainebleau, unde s-a ajuns la un acord privind definirea condițiilor necesare pentru libera circulație a cetățenilor. Ca un punct final al acestui demers, “Acordul Schengen”, ce acoperea renunțarea graduală la granițele interne dintre țări și control extins la granițele externe, a fost semnat la 14 iunie 1985. Acordul a fost semnat de Franța, Germania, Belgia, Luxemburg și Olanda, într-o mică localitate din sudul Luxemburgului - Schengen.
La 19 iunie 1990, a fost semnată o Convenție pentru implementarea Acordului Schengen.
Deși tratatele și reglementările din Acordul Schengen fuseseră stabilite, implementarea efectivă a Spațiului Schengen a început la 26 martie 1995, când șapte țări membre Schengen (Franța, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania) au decis să renunțe la verificările de la frontierele lor interne.
Un alt moment important a fost în mai 1999, când Tratatul de la Amsterdam a încorporat Acordul Schengen în cadrul legal al Uniunii Europene. Membrele UE candidate sunt obligate să accepte acquis-ul Schengen și să-l aplice din momentul în care au intrat în Uniunea Europeană.
În prezent, Spațiul Schengen include 26 de țări (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Elveția), ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein, la 19 decembrie 2011. Toate aceste țări sunt în Europa, din care: 22 implementează integral aquis-ul Schengen; patru sunt membre EFTA - Asociația Europeană a Liberului Schimb și implementează acquis-ul Schengen prin intermediul unor acorduri specifice legate de Acordul Schengen; Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt membre asociate ale Acordului Schengen, dar nu sunt membre UE. În plus, Monaco, San Marino și Vatican și-au deschis granițele, dar nu sunt membre ale zonei de circulație liberă, Insulele Azore, Madeira și Insulele Canare sunt parte din UE și din Spațiul Schengen, chiar dacă sunt localizate în afara continentului european. Alte cinci state membre UE care nu sunt membre ale Spațiul Schengen sunt: Irlanda, care și-a menținut opțiunea de a nu adera, și România, Bulgaria, Croația și Cipru, care așteaptă aderarea.
Potrivit statisticilor din ultimul raport al Comisiei, publicat în mai 2022, aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul și 3,5 milioane de persoane tranzitează zilnic dintr-un stat Schengen în altul. Granițele externe ale Spațiului Schengen măsoară o distanță de 50.000 kilometri, din care 80% este pe apă.
Care ar fi fost avantajele aderării la Spațiul Schengen
Aderarea României la Spațiul Schengen ar fi adus mai multe avantaje:
Ar fi dispărut timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria.
Nu s-ar mai fi pierdut timp cu controlul documentelor, iar transportatorii ar fi scăpat de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.
Ar fi fost eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații s-ar fi desfășurat ca un zbor intern în România.
Aderarea la Spațiul Schengen ar fi avut un impact major, pozitiv pentru transportatori prin eliminarea timpilor mari de așteptare, ceea ce ar duce la reducerea costurilor pentru schimbul de mărfuri. Totodată, aderarea ar fi însemnat creșterea atractivității României pentru oamenii de afaceri și pentru turiști.
Cronologia încercărilor României de a adera la spațiul Schengen
Deși principala concluzie a celor șase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul inițial asumat - 27 martie 2011 - a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și era în mare parte pregătită să adere la spațiul Schengen, la 21 decembrie 2010, Franța și Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei și României la Spațiul Schengen.
Comisia Europeană a instituit Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), ca măsură tranzitorie pentru România și Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluția Bulgariei și a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene. Deși aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe țări, între care Germania, Franța, Olanda, Suedia, Finlanda și Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei și a României la Schengen să fie condiționată de progresele înregistrate în cadrul MCV.
La 2 mai 2011, Raportul privind aderarea României și Bulgariei la Schengen a primit vot favorabil în Comisia pentru Libertăți Civile din Parlamentul European, iar la 8 iunie, documentul a fost adoptat la Strasbourg. Concluziile, adoptate la 9 iunie 2011 în cadrul Reuniunii Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne) de la Luxemburg, relevau că Bulgaria și România vor rămâne în afara spațiului Schengen pentru o perioadă nedeterminată, în pofida îndeplinirii criteriilor tehnice.
La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. România și Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reușiseră, cu ajutorul președinției poloneze a UE, să schimbe poziția intransigentă a altor țări ca Franța și Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeași problemă a corupției.
La 21 septembrie 2011, și Guvernul finlandez a anunțat că a decis să se alăture Olandei în opoziția față de aderarea României și Bulgariei în Schengen.
La finalul dezbaterilor de la Bruxelles, ministrul polonez de externe Jerzy Miller, a cărui țară deținea președinția UE în toamna 2011, a declarat că a fost imposibil să fie luată o decizie cu privire la extinderea Schengen la reuniunea miniștrilor de interne din UE. Textul de compromis propus de președinția poloneză a Consiliului UE propunea formula aderării României și a Bulgariei la Schengen în două etape - mai întâi cu granițele aeriene și maritime până la finalul lunii octombrie 2011, iar în a doua fază intrarea cu frontierele terestre după 31 iulie 2012.
Parlamentul European a adoptat la 13 octombrie 2011, cu largă majoritate, o rezoluție non-legislativă care îndemna toate statele membre să adopte decizia de a extinde spațiul Schengen strict pe baza procedurilor și acquis-ului Schengen și aprecia că nu se pot impune criterii suplimentare statelor membre aflate deja în proces de aderare la spațiul Schengen, dând prioritate populismului național.
La 8 februarie 2012, Comisia Europeană a publicat rapoartele intermediare elaborate în cadrul MCV, Olanda subliniind că are nevoie de două rapoarte pozitive consecutive ale Comisiei, pentru a-și da acordul pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
La 1 martie 2012, liderii țărilor UE au decis să amâne până în septembrie decizia asupra unei eventuale intrări în spațiul Schengen a României și Bulgariei. Singura țară care se opunea la acel moment era Olanda, care și-a reafirmat poziția, prin vocea premierului Mark Rutte, într-o întrevedere la Bruxelles cu președintele PE Martin Schulz.
În 14 decembrie 2012, președintele Traian Băsescu a declarat, după încheierea unui summit la Bruxelles, că la Consiliul European de iarnă s-a adoptat decizia ca în Consiliul JAI din martie 2013 să se discute din nou problema accesului României și Bulgariei în Schengen.
Începutul anului 2013 nu a adus îmbunătățiri în evoluția aderării, întrucât țări precum Germania și Finlanda au revenit asupra poziției lor, în urma publicării raportului MCV la 31 ianuarie 2013. Astfel, la reuniunea Consiliului JAI, din 8 martie 2013, România spera cel mult la stabilirea unui calendar pentru rediscutarea aderării sale la spațiul Schengen.
La 5 decembrie 2013, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat înainte de reuniunea Consiliului JAI că România și Bulgaria au făcut progrese considerabile în privința reformelor monitorizate prin MCV, dar că acestea sunt insuficiente din perspectiva condițiilor legale care să permită admiterea în spațiul Schengen.
La 22 aprilie 2015, ministrul Afacerilor Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a declarat că toate statele Uniunii Europene care au îndeplinit în proporție de 100% cerințele tehnice de aderare la Schengen și au și voință politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spațiu. În calitate de viitor președinte al Consiliului (Luxemburgul a preluat președinția rotativă a UE la 1 iulie 2015), Jean Asselborn și-a luat angajamentul de a discuta cu reprezentanții Germaniei și Franței despre aderarea României și Bulgariei, pentru care exista “un mic blocaj” ce dura de patru ani.
La 20 octombrie 2015, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că România nu abandonează obiectivul de a adera la spațiul Schengen.
În cadrul vizitei la București a președintelui Franței, Emmanuel Macron, din august 2017, acesta a afirmat că România are tot dreptul să ceară integrarea în Spațiul Schengen și a salutat eforturile făcute de România în ceea ce privește combaterea terorismului, precizând că lăsarea României și Bulgariei în afara Schengen nu a protejat acest spațiu de migranți. “Europa Spațiului Schengen nu funcționează bine”, a subliniat atunci Macron, evidențiind necesitatea unei reforme a regulilor comune în acest domeniu, un control mai bun al frontierelor, o convergență crescută în ceea ce privește regulile comune privind azilul și primirea populațiilor exte-rioare, precum și o asociere a României la această discuție.
În discursul anual privind starea națiunii, de la 13 septembrie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reiterat angajamentul UE de a primi rapid Bulgaria și România în Schengen, precum și Croația, la momentul potrivit. Comisia Europeană a solicitat oficial, la 27 septembrie 2017, tuturor guvernelor statelor membre să aprobe integrarea totală a României și a Bulgariei în spațiul Schengen și a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța UE în fața terorismului și a provocărilor legate de migrație. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne să fie adaptate la imperativele prezentului.
În decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat din nou o rezoluție prin care solicita admiterea imediată a României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.
La 10 ianuarie 2019, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a adresat în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, de la Ateneul Român, un apel către statele care blocau aderarea României la spațiul Schengen, invitându-le să-și modifice poziția.
România a înregistrat progrese în acest timp la nivel tehnic în privința implementării acquis-ului Schengen, prin obținerea accesului integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum și prin adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), ultima fiind efectiv pusă în aplicare în cursul anului 2021, potrivit datelor MAE.
La 2 iunie 2021, președintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spațiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România.
Declanșarea războiului în apropierea granițelor estice, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a adus o nouă criză la nivel european. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, declara în deschiderea dezbaterii cu tema “15 ani de la aderarea României la UE. Contribuția României la UE și rolul său în consolidarea Uniunii” că modul în care România a gestionat situația refugiaților veniți din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că țara noastră acționează deja ca un stat membru Schengen.
Comisia Europeană a reiterat la 24 mai 2022 recomandarea ca trei state membre ale UE - Croația, Bulgaria și România - să fie admise în Spațiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spațiului Schengen pentru 2022.
La 13 iulie 2022, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunțat că România va solicita la nivel european realizarea unei evaluări voluntare, în luna septembrie, privind aderarea la Spațiul Schengen. Acesta a afirmat că România solicită Comisiei și statelor membre să existe un echilibru între obligațiile pe care România și le asumă ca gestionar al celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene - 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene.
În ultima jumătate a anului 2022, discuțiile despre aderarea României la Schengen s-au intensificat, iar liderii țărilor europene au continuat să susțină demersul României.
În august 2022, cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat convingerea că: “Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și trebuie să o protejăm și să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase”.
În cadrul unei vizite oficiale la București, și președinta Ungariei, Katalin Novak, a declarat că “Ungaria susține aderarea la Zona Schengen a României și România poate conta pe susținerea Ungariei în acest sens”.
Miniștrii de externe român și bulgar, Bogdan Aurescu și Nikolay Milkov, au discutat în marja Adunării Generale a ONU, de la 22 septembrie 2022, despre colaborarea dintre cele două țări, cu accent asupra eforturilor României și Bulgariei în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen.
În ceea ce privește poziția Olandei, premierul Mark Rutte a declarat că țara sa “nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen” și a punctat importanța rezultatelor mecanismelor de monitorizare și de Cooperare și Verificare, la 12 octombrie 2022, în cadrul unei vizite la Centrul Național de Instruire Întrunită “Getica” de la Cincu, împreună cu președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Nicolae Ciucă.
La 18 octombrie 2022, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o nouă rezoluție nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen, cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra și 43 de abțineri.
În urma întrevederilor prim-ministrului Nicolae Ciucă, la Bruxelles, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și apoi cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 26 octombrie, premierul a trasat perspectivele pozitive privind aderarea la Schengen și ridicarea MCV. Nicolae Ciucă a menționat la 27 octombrie că, în prezent, sunt unele probleme care trebuie clarificate în relație bilaterală cu Olanda, iar ministrul de Interne, Lucian Bode, a transmis o scrisoare omologului său din această țară pentru o misiune suplimentară în privința Schengen.
La 2 noiembrie 2022, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Proiectul de lege asigură cadrul juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre ale spațiului Schengen, conform prevederilor cuprinse în cele trei regulamente care formează noua bază legală europeană a SIS referitoare la returnare, frontiere și cooperare.
La 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a Bulgariei, României și Croației la Spațiul Schengen, salutând reușitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen. “Bulgaria, România și Croația sunt pregătite să adere (la spațiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă la Bruxelles.
Cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare, prezentat la 22 noiembrie de Comisia Europeană, a arătat că România a îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiționalitățile pot fi închise în mod satisfăcător. România nu va mai fi monitorizată în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.
La 23 noiembrie, în timpul unei vizite oficiale în Croația, cancelarul austriac Karl Nehammer a dat asigurări că va susține aderarea acestei țări la spațiul Schengen, însă s-ar putea opune prin veto la aderarea României și Bulgariei, întrucât acestea nu fac suficiente eforturi pentru a opri migranții ilegali.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a purtat discuții despre aderarea României la Schengen, cu omologul suedez, Tobias Billstrom, în cadrul unei întrevederi desfășurate la 30 noiembrie 2022, în marja Reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO organizată la București. Ministrul român a salutat susținerea de către guvernul suedez a aderării țării noastre.
Guvernul olandez a anunțat la 2 decembrie 2022 că va accepta aderarea României și Croației la spațiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei.
La 6 decembrie 2022, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a declarat, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană și Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
La 7 decembrie 2022, Nicolae Ciucă a declarat în cadrul unei conferințe de presă că autoritățile române sunt determinate să ceară la 8 decembrie votul în consiliul JAI și consideră că motivele invocate de Austria privind problema migrației sunt nejustificate.
Ieri în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) Austria și Olanda au votat împotriva aderării României la Schengen
Austria a anunțat prin vocea ministrului de interne Gerhard Kraner, ieri dimineață, înainte de lucrările Consiliului JAI că va vota împotriva aderării României și Bulgariei. Teoretic votul împotrivă al Olandei a venit ca urmare a faptului că România și Bulgaria au fost propuse la pachet iar Olanda care s-a declarat de acord cu aderarea României era împotriva Bulgariei. Cert este că a fost vorba despre un vot pur politic bazat pe anumite economice majore din partea celor două țări, în special a Austriei, un vot nejustificat din punct d evedere tehnic. Se pare că România mai are de așteptat cu toate că a beneficiat de sprijinul unor țări precum Germania sau Franța. Croația a primit undă verde pentru aderarea la Spațiul Schengen cu începere de la 1 ianuarie 2023.
Reacțiile președinților partidelor parlamentare în urma aflării rezultatului votului din JAI
Marcel Ciolacu, PSD: “Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin”
Președintele PSD a scris pe pagina sa oficială de Facebook: “O majoritate covârșitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevărați ai țării noastre le mulțumesc! Din păcate, în afara votului de conjunctură al Olandei - care a precizat că nu este contra României, guvernul de dreapta din Austria a ales astăzi să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană.
Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin. Unitatea și stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-și abandoneze camarazii europeni și să servească - în schimb - intereselor Rusiei. Este clar că Austria s-a decuplat de Europa. Cu siguranță, vor exista consecințe pentru Austria în urma acestui vot absurd! Statele europene nu vor uita că decizia de astăzi a guvernului de dreapta austriac are efecte grave asupra viitorului european. România nu are nevoie de îngăduința Austriei! Noi vrem doar să fim tratați corect, cu respectul cuvenit oricărui alt stat european!”
Rareș Bogdan, PNL, cheamă românii să-și retragă banii din conturile băncilor austriece
Până la ora închiderii ediției, niciun lider PNL nu a susținut vreo declarație referitoare la votul din Consiliul JAI. Europarlamentarul Rareș Bogdan a declarat însă pentru Antena 3 CNN: “Din acest moment, fiecare cetățean român, și mai ales companiile de stat din România: Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Electrica, toate companiile mari de stat care în acest moment au carduri bancare și conturi prin care rulează zeci, sute de milioane de euro lunar prin Raiffeisen și Erste Bank sunt obligați de către fiecare român în parte să își închidă conturile de aici pentru că comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, agresiv și nesimțit la adresa României.”
Kelemen Hunor, UDMR: “O decizie mizerabilă!”
La doar câteva minute de la aflarea rezultatului votului din consiliul JAI, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a scris pe pagina sa de facebook: “O decizie mizerabilă! Veto-ul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil. Da, este o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetățean român, împotriva tuturor comunităților din România, împotriva bunului simț, împotriva legilor care guvernează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene. România, de 11 ani, îndeplinește toate criteriile de aderare la spațiul Schengen, are susținerea tuturor statelor membre, iar Austria, prin această decizie ipocrită, arată încă o dată că regulile și valorile comune pot fi călcate în picioare.”
George Simion, AUR: “Solicităm demisia întregului Cabinet Ciucă”
La scurt timp de la aflarea rezultatelor, președintele AUR a susținut o conferință de presă în Parlamentul European de la Bruxelles. Acesta a declarat: “Este un eșec al actualului Guvern de la București și al Președintelui Klaus Iohannis. Solicităm demisia întregului Cabinet Ciucă. Este un eșec răsunător pentru întreaga diplomație condusă de președintele Iohannis și ministrul de externe Aurescu.”
Cătălin Drulă, USR: “Decizia Consiliului JAI este profund nedreaptă”
Președintele USR a comentat, pe pagina sa de Facebook, că “Românii merită să intre în Schengen. Și-au câștigat acest drept cu multă muncă și seriozitate. Poziția guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare. Inexplicabilă e și poziția PPE, partidul european din care fac parte Klaus Iohannis și PNL. Ieri, șeful PPE a stat umăr la umăr cu cancelarul austriac în timp ce acesta explica cum ne refuză un drept legitim, pentru motive care nu țin de România. Astăzi trebuie să fie și un moment de reflecție pentru vechea clasă politică.”
