Ministrul Agriculturii: “75% din banii care se distribuie fermierilor vin de la UE”

Distribuie pe:

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri, la Slatina, că Prin Planul Național Strategic 2023 - 2027, un document programatic aprobat în luna decembrie anul trecut de Comisia Europeană, fermierii români și agricultura românească beneficiază de susținere în valoare de 15,8 miliarde de euro, precizând că 75% dintre banii care se distribuie fermierilor vin de la Uniunea Europeană.

Ministrul a prezentat, miercuri, la Slatina, Planul Național Strategic 2023 - 2027, într-o conferință organizată în cadrul campaniei “Caravana Cunoașterii” de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală.

Petre Daea a menționat că România are un Planul Național Strategic echilibrat și i-a îndemnat pe fermieri să atragă fondurile europene prevăzute în acest document programatic.

“Un plan excepțional, din punct de vedere al valorii lui, prin obiective și din punct de vedere al susținerii, de 15,8 miliarde euro, sumă importantă, pe care din fericire, România, prin agricultură, a adus banii aceștia în țară și vrem să-i aducem în totalitate și de aici încolo. (....) Într-o exprimare tehnică din partea celor de la UE, spunând că România are unul dintre cele mai echilibrate planuri naționale strategice. (...) Este un document programatic ce vizează domeniul pe o perioadă lungă de timp. (...) Să luăm banii de la Uniunea Europeană, pentru că, stimați fermieri, 75% din banii care se distribuie fermierilor vin de la UE. Pe de o parte să luăm toți banii, pe de altă parte să compatibilizăm conceptul UE cu interesele și nevoile pe care le au fermierii români”, a declarat ministrul Agriculturii.

Petre Daea a arătat că prin PNS, 2023-2027, este mutată atenția de la conformitate către rezultate și performanță, iar documentul aduce ca noutate și un grad de flexibilitate mai mare în stabilirea regulilor de eligibilitate.

“Ce este nou, sunt cele două mari principii, se mută atenția de la conformitate la performanță, nu-i ușor acest lucru, iar al doilea, un grad ridicat de flexibilitate a regulilor de eligibilitate, putem să facem mișcări între piloni, dar asta n-o putem facem în fiecare zi, în fiecare lună, o putem face anual”, a precizat ministrul.

Ministrul a punctat că documentul prevede și măsuri de susținere a tinerilor fermieri, în România fiind circa 199.000 de fermieri cu vârste sub 25 de ani.

“O altă investiție importantă este în fermierii tineri. Am translatat această măsură din ciclul trecut, pentru că am avut și atunci și avem și acum și o să vedeți ce suport au fermierii tineri pentru fiecare formă de sprijin, în așa fel încât să fim atenți la generațiile de fermieri, să le schimbăm la timp și să se împrospăteze în cunoștință de cauză și într-un exercițiu al muncii, să fie competitivi pe piață și în competiție cu alte țări. Lucrul acesta este îmbucurător pentru România, întrucât România de pe locul zece în 2016 a trecut pe locul cinci la structura de fermieri sub 25 de ani. Avem deja 199.000 de fermieri care au sub 25 de ani. Investim în continuare aici”, a declarat Petre Daea.

Deputatul de Olt Florin Barbu a susținut în cadrul conferinței că prin finanțările prevăzute în PNS 2023 - 2017 vor fi create peste 12.000 de locuri de muncă.

“Se vorbește despre viitorul fermierilor dar și despre viitorul agriculturii. Eu consider că Planul Strategic 2023 - 2017 este exact viitorul agriculturii românești în această perioadă. Știu că prin Planul Național Strategic sunt peste 100 de măsuri de sprijin direct către fermieri, sunt peste un miliard de euro pentru finanțare în zootehnie, în industria alimentară, în procesare, ceea ce ne face să credem că în România, din estimările făcute, vor fi create peste 12.000 locuri de muncă prin acest program”, a declarat Florin Barbu, președinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților. .

În cadrul acțiunii “Caravana Cunoașterii”, MADR va organiza Conferințe naționale și regionale, astfel încât fermierilor din țară să le fie aduse la cunoștință informațiile cuprinse în PNS și sumele pe care le au la dispoziție pentru a le investi în agricultură și dezvoltare rurală.

Fermierii români și agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro prin Planul Național Strategic 2023-2027, prin Pilonul I - Plăți directe și intervenții sectoriale și prin Pilonul II - Dezvoltare rurală. (Agerpres)

Iohannis, discuție telefonică cu Zelenski despre legea minorităților

Președintele Klaus Iohannis a exprimat, într-o discuție telefonică avută miercuri cu omologul său, Volodimir Zelenski, profunda îngrijorare și preocupare față de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile și a infrastructurii critice din Ucraina, care reprezintă “crime de război” conform dreptului internațional umanitar, și a condamnat “ferm” atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat țara vecină în întuneric și frig.

În acest context, a informat Administrația Prezidențială, Iohannis a reamintit sprijinul consistent și multidimensional acordat de țara noastră, atât prin asistență directă, sprijin pentru refugiați, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât și prin susținerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancțiunilor împotriva Rusiei și, respectiv, a acțiunilor vizând izolarea internațională a Moscovei.

El a reiterat că România va continua să acționeze pentru a ajuta Ucraina și poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.

Șeful statului s-a referit “pe larg” și la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina.

Iohannis i-a solicitat lui Zelenski “identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări”. “În acest sens, cei doi președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de Externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate”, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Președintele Iohannis a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și a salutat reformele implementate, în conformitate cu angajamentele asumate în relația cu UE.

Președintele Ucrainei a transmis mulțumiri pentru “sprijinul multidimensional și extrem de consistent acordat de România încă de la începutul războiului și a subliniat necesitatea continuării susținerii Ucrainei, mai ales în contextul în care atacurile Rusiei sunt tot mai agresive, cu impact grav asupra populației și a infrastructurii civile”, se menționează în comunicatul citat.

Conform comunicatului, în ceea ce privește aspectele legate de minoritatea românească, Volodimir Zelenski a exprimat “întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”. (Agerpres; Foto: Profimedia Images)

Putin: Rusia este deschisă dialogului, cu condiția ca Ucraina să accepte noile realități teritoriale

Rusia este deschisă dialogului cu Ucraina, cu condiția ca autoritățile de la Kiev să accepte “noile realități teritoriale” generate de ofensiva rusă, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, informează AFP și Reuters.

În timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a îndemnat la un armistițiu în Ucraina, Vladimir Putin “a reiterat că Rusia este deschisă unui dialog serios, cu condiția ca autoritățile de la Kiev să se conformeze cererilor binecunoscute și exprimate în nenumărate rânduri și să țină cont de noile realități teritoriale”, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Înainte de aceasta, un comunicat al președinției turce informa că liderul turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis joi, într-o convorbire telefonică, omologului său rus Vladimir Putin că eforturile de pace în războiul ruso-ucrainean ar trebui să fie susținute de o încetare unilaterală a focului și de o “viziune privind o soluție corectă”.

În timpul convorbirii sale cu Erdogan, Vladimir Putin a denunțat din nou “rolul distructiv al țărilor occidentale” în conflict, din cauza livrărilor lor de arme, cruciale pentru efortul de război ucrainean.

Șeful statului rus a acuzat Occidentul că “îndoapă regimul de la Kiev cu arme și echipamente militare și îi furnizează informații operaționale și de țintire”.

Moscova a revendicat în septembrie anexarea a patru regiuni ocupate cel puțin parțial de armata rusă în Ucraina - în pofida unei serii de eșecuri militare pe teren -, după schema anexării Peninsulei Crimeea, în martie 2014.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să negocieze cu Vladimir Putin, insistând asupra eliberării pe cale militară a tuturor teritoriilor ocupate.

Membră a NATO, Turcia nu s-a asociat sancțiunilor împotriva Rusiei și încearcă să mențină o poziție de mediator între Kiev și Moscova. De asemenea, Turcia joacă un rol-cheie în acordul ce permite exportul de cereale ucrainene. (Agerpres)

Lasă un comentariu