Anul abia a început, că Europa a și doborât un număr alarmant de recorduri meteorologice, deoarece căldura extremă s-a răspândit pe tot continentul.
În ziua de Anul Nou, cel puțin opt țări europene au înregistrat cea mai caldă zi din ianuarie: Liechtenstein, Republica Cehă, Polonia, Țările de Jos, Belarus, Lituania, Danemarca și Letonia, potrivit climatologului Maximiliano Herrera, care urmărește temperaturile extreme de pe tot globul.
Este “cel mai mare val de căldură din istoria Europei”, a spus Herrera, citat de CNN.
Localități care, în condiții normale, ar trebui să fie acoperite cu zăpadă, au avut parte de temperaturi specifice verii: la 1 ianuarie, Vaduz, capitala Liechtensteinului, a înregistrat un vârf de 20 de grade Celsius, orașul ceh Javornik a atins 19,6 grade Celsius, iar Jod³ownik, un sat din Polonia, a înregistrat un vârf de 19 grade Celsius, iar Ucraina - cea mai ridicată temperatură din ianuarie, cu excepția Crimeei.
Dacă luăm în considerare cât de mult au urcat temperaturile peste limitele normale, fenomenul meteorologic actual este chiar mai semnificativ decât valurile de căldură care au pârjolit o mare parte din Europa vara trecută, a spus Herrera. Și nu numai că valul de căldură este neobișnuit de intens, ci se manifestă pe zone extinse, de la granițele Europei cu Asia până în nordul Spaniei.
“Pentru prima dată, un val de căldură din Europa poate rivaliza cu cel mai intens înregistrat vreodată în America de Nord”, a spus Herrera.
Fenomenul s-a datorat unei mase de aer cald de pe coasta de vest a Africii, care s-a răspândit în toată Europa, potrivit Met Office (Biroul Meteorologic al Marii Britanii).
În timp ce meteorologii sunt de părere că este prea devreme pentru a atribui această căldură extremă schimbărilor climatice, oamenii de știință avertizează că astfel de evenimentele devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Ei afirmă că temperaturile cresc “mai repede” decât pot înregistra aparatele lor.
Potrivit Met Office, creșterile temperaturilor medii globale cauzate de activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, cresc probabilitatea ca, și pe viitor, asemenea fenomene să se producă tot mai des.
Temperaturile record i-au alarmat pe meteorologi, dar au contribuit și la atenuarea crizei energetice care a cuprins continentul.
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut de la invazia Ucrainei de către Rusia, deoarece președintele Vladimir Putin a restricționat aprovizionarea continentului și multe țări și-au redus importurile din Rusia. Dar acest val (fără precedent) de vreme caldă a însemnat o cerere mai scăzută de gaze naturale, contribuind la diminuarea prețurilor gazelor naturale la cel mai scăzut nivel de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie anul trecut.
În Ucraina, vremea neobișnuit de caldă a ajutat și ea. “Datorită temperaturilor ridicate, consumul de energie electrică în Ucraina este redus”, a anunțat marți operatorul de energie electrică, Ukrenergo. Un consilier al guvernului, în ziua de Anul Nou, a scris pe o rețea de socializare: “Putin a vrut să-i înghețe pe aliații ucraineni și să învingă Ucraina. În schimb, chiar și vremea este de partea noastră”.
În timp ce vremea caldă poate crea o anumită “relaxare”, meteorologii avertizează că această “vrajă” oferă, de fapt, perspectiva unui viitor îngrijorător: Europa a intrat pe un “teritoriu neexplorat”, a spus Herrera. “Una este să bați - chiar și cu câteva zecimale - un record vechi de un secol, alta este să spargi aproximativ 5.000 de recorduri în două zile, în unele cazuri cu o marjă de peste 5 grade Celsius”. (sursa - edition.cnn.com; foto - kanald.ro)
Ileana Sandu
