Odată cu prăbușirea exporturilor din cauza sancțiunilor americane, a concurenței cu produse ieftine din alte țări și a modificării gusturilor, simbolul Iranului, covorul persan, nu se mai vinde la fel de bine ca înainte.
Industria țesutului manual de covoare din Iran, cu o tradiție de 2.500 de ani, se confruntă de decenii cu o lentă, dar inexorabilă criză, accentuată în ultimii ani din cauza sancțiunilor economice impuse de Statele Unite, scrie EFE.
Exporturile au scăzut cu 90% din cauza sancțiunilor economice
“Vindem cu 90% mai puțin decât o făceam acum 30 de ani”, a declarat, pentru agenția de presă spaniolă, Morteza Mostafa Gholizadeh, proprietarul companiei Gholizadeh, înființată acum 160 de ani, de străbunicul său.
Mostafa spune că, în trecut, germanii și americanii erau cei mai buni clienți ai săi, dar că sancțiunile economice i-au redus “la zero” exporturile.
Statele Unite au interzis importurile de covoare iraniene în 2010, o interdicție pe care au ridicat-o în 2015, când s-a semnat acordul nuclear care limita programul atomic iranian. Însă, trei ani mai târziu, președintele american de la acea vreme, republicanul Donald Trump, a retras SUA din acord și a reimpus sancțiunile, ceea ce a dus din nou la limitarea comerțului iranian cu lumea exterioară.
În afară de sancțiuni, Mostafa spune că, în general, europenii nu mai sunt atât de interesați ca în trecut de covoarele persane și “vor să plătească mai puțin”, așa că se reorientează către covoarele indiene, pakistaneze sau nepaleze, mult mai ieftine.
“Aceste țări ne-au luat piața”, afirmă Mostafa.
Fabricantul de covoare mai crede și că generațiile mai tinere nu sunt interesate de acest produs, care era pe vremuri un simbol al distincției.
De la 2 miliarde de dolari pe an, exportul a scăzut la 50 de milioane de dolari
Industria covoarelor țesute manual a atins apogeul în 1994, cu exporturi în valoare de 2 miliarde de dolari, însă în 2022, exporturile nu au depășit 50 de milioane de dolari.
“Adică 15 milioane de dolari mai puțin decât în anul precedent (2021 - n.r.)”, a declarat recent Morteza Miri, membru al unei asociații de profil, citat de publicația iraniană Financial Tribune.
“În 2000, exporturile de covoare țesute manual din Iran reprezentau 32% din exporturile globale. Până în 2019, procentul a scăzut la 7,9%, pe măsură ce exporturile din China și India au crescut”, a explicat pentru AFP președintele Uniunii Producătorilor și Exportatorilor de Covoare Țesute Manual, Ahmad Karimi.
Aceasta presupune o adevărată lovitură pentru o industrie care oferă locuri de muncă pentru două milioane de iranieni, apreciază Ahad Azimzadeh, unul dintre principalii producători de covoare persane.
Omul de afaceri iranian consideră că executivul de la Teheran este parțial responsabil pentru problemele cu care se confruntă industria, dat fiind că exportatorii trebuie să remită guvernului câștigurile în valută la un curs de schimb care îi face să piardă bani, ceea ce a dus la paralizarea vânzărilor în străinătate.
Problema cu valutele este o consecință a sancțiunilor economice americane, remarcă EFE.
“Lipsa sprijinului guvernamental este o trădare față de o industrie națională care face parte din identitatea țării”, afirmă Azimzadeh.
O altă chestiune o reprezintă pierderea puterii de cumpărare a iranienilor din cauza suferinței în care se află economia națională, în contextul în care inflația a atins 50%.
“Piața noastră de desfacere este orientată către consumul intern și a scăzut cu 70% în patru ani. Mulți iranieni nu-și mai pot permite ca înainte aceste covoare de 30.000 de dolari”, a explicat pentru EFE directorul de producție și design al companiei Parse Carpets, Hosein Golab.
Covoare persane cu modele contemporane, în încercarea de a stopa scăderea vânzărilor
La uriașul Târg de Covoare Țesute de Mână, desfășurat între 22-28 august 2022 la Teheran, după doi ani de absență din cauza pandemiei de coronavirus, 400 de producători au expus mii de covoare de toate mărimile, culorile și modelele, care costă de la câțiva eurocenți și până la milioane de euro, a relatat AFP.
Expozanții și-au prezentat cu mândrie modelele și au explicat că țesătorii lucrează luni la rând pentru a termina covoarele, lucrând cu răbdare până la 10.000 de noduri pe 10 centimetri pătrați în cazul anumitor exponate.
Celebrele modele florale dense, în culori saturate, pentru care erau recunoscute străvechile covoare persane sunt acum tot mai des înlocuite de modele geometrice care amintesc de arta abstractă a secolului al XX-lea. Motivul? Modelele florale nu mai sunt atât de populare, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor. Așa că schimbarea gusturilor și o competiție tot mai acerbă din Asia au obligat mulți producători să redeseneze și să redimensioneze o tradiție străveche.
“O revoluție este în plină desfășurare”, spune Azimzadeh, în vârstă de 65 de ani, care se declară “cel mai mare exportator de covoare persane din lume”.
Generații noi de covoare
În opinia lui Azimzadeh, “viitorul aparține covoarelor moderne țesute manual”.
“Modelele covoarelor iraniene sunt străvechi, dar astăzi este o cerere tot mai puternică pentru stiluri contemporane. Sunt mai potrivite pentru o locuință modernă”, a explicat el.
Culorile sunt mai estompate și mai deschise, iar dimensiunile covoarelor mai mici - asta cere clientela modernă, spune Azimzadeh.
Noile stiluri sunt și mai ieftine. Unele covoare cu modele contemporane ajung să coste până la 3.000 sau 4.000 de dolari, în timp ce Azimzadeh a expus un covor tradițional de 2.000 de metri pătrați din Tabriz evaluat la 120 de milioane de dolari.
Karimi deplânge faptul că străvechile covoare persane sunt percepute în prezent ca “un bun de consum pe care să-l pui la ușă, în condițiile în care, în trecut, astfel de covoare erau văzute drept o investiție”. “Și-au pierdut statutul de obiect de artă”, spune el.
Chiar și acum, nu toți sunt convinși
În 2021, “am început să facem covoare cu modele moderne, dar ele reprezintă doar 5% din producția noastră și nu cred că vor produce mai mult de atât”, a declarat Mehdi Jamshidi, 42 de ani, director de vânzări la compania Iran Carpet. “Covoarele moderne nu le vor înlocui niciodată pe cele tradiționale, care sunt adânc înrădăcinate în cultura și regiunile noastre”, adaugă el.
Hamid Sayahfar, 54 de ani, un distribuitor care face naveta între Teheran și Toronto, spune că noile stiluri geometrice poate că sunt potrivite pentru un birou, însă nu și pentru o locuință. Este doar o modă și, ca orice modă, va trece, spune el. (Agerpres)
