Rezultatele provizorii ale recensământului populației, conform datelor culese de Institutul Național de Statistică, arată că numărul locuitorilor care s-au declarat de etnie maghiară este puțin peste un milion, în scădere cu 225.000 față de recensământul din 2011. Evident, scăderea are drept cauză prioritară migrația forței de muncă spre Europa de Vest.
Problema, considerată deosebit de gravă, a fost dezbătută de către experți maghiari, marțea trecută, la Cluj-Napoca.
În aceste condiții, ce și-au zis unii ideologi ai maghiarimii, trebuie cumva compensată pierderea. Dar cum?
Iată soluția. Zice sociologul István Horváth că trebuie schimbată paradigma, în sensul identificării multiple a membrilor care compun o minoritate pe baza limbii vorbite. Adică, așa cum susține și Tamás Kiss, maghiarii transilvăneni s-ar defini drept o “comunitate culturală lingvistică multietnică” din care fac parte deopotrivă romii, secuii și șvabii, vorbitori de limba maghiară. Pentru ca maghiarii din România să se păstreze într-un număr mai mare, ar trebui integrate și aceste “categorii inferioare”, după cum susțin marii experții.
Drept urmare, nu contează ce etnie ai, asumi și declari liber, contează că, deși poți fi rom, secui sau șvab, dacă vorbești limba maghiară, automat devii maghiar, e drept, “inferior”.
Fraților, care vorbiți engleza, e super-ofertă să deveniți britanici, americani, iar cei care vorbiți esperanto, puteți fi ce etnie vreți voi. Dar oare ce etnie vor avea cei care utilizează limbajul mimico-gestual? Unde îi încadrează experții, ideologii maghiari?
Marius Pașcan
