Peste 150 de fermieri din județul Mureș, dar și din județele Harghita și Alba, au participat, ieri, la Hotelul Grand din Târgu Mureș, la Conferința regională “Caravana Cunoașterii”, un eveniment organizat de Ministerul Agriculturii prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) destinat informării în vederea accesării fondurilor europene din Programul Național Strategic (PNS) 2023 - 2027. La eveniment a participat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale Petre Daea, deputatul Dumitrița Gliga, prefectul de Mureș Mara Togănel, subprfectul județului Mureș Nicolae Florin Pălășan, președintele Consiliului Județean Mureș Peter Ferenc, directorul APIA Mureș Ovidiu Săvâșcă, directorul Direcției Agricole și Dezvoltare Rurală Mureș Ileana Gușatu, directori din cadrul ministerului.
Lucrările evenimentului au fost conduse de ministrul agriculturii și dezvoltării locale Petre Daea, care a și inițiat aceste discuții cu fermierii din România pentru ca aceștia să cunoască în detaliu și direct de la sursă principalele aspecte prevăzute în PNS, în vederea accesării fondurilor din agricultură, zootehnie, apicultură și dezvoltare rurală. Înainte de a începe prezentarea propriu-zisă a principalelor aspecte ale PNS, ministrul a ținut să menționeze că negocierea programului cu reprezentanții și înalții oficiali ai Comisiei Europene nu a fost una ușoară, în primă fază aceștia aducând 370 de obiecții asupra documentului înaintat de România. Conform ministrului, rezolvarea acestor obiecții, dar și negocierile dure care s-au purtat în spatele ușilor închise au făcut ca astăzi PNS să fie un program în favoarea fermierilor români. Anumite obiecțiuni pe care CE le-a avut la adresa programului nu ar fi favorizat fermierii din țara noastră, însă, într-un final, cei implicați au reușit să impună punctul de vedere al României. Petre Daea a apreciat că acest program de finanțare este practic documentul care ne arată, începând cu 2023, care va fi viitorul agriculturii din România. PNS a fost aprobat de către Comisia Europeană în decembrie 2022.
La finalul lucrărilor, deputatul Dumitrița Gliga a adus la cunoștința fermierilor prezenți la lucrările conferinței ultimele noutăți legislative din domeniul proprietății, și anume noile modificări ale Legii Cadastrului, modificări al căror inițiator și susținător a fost în plenul camerei, dar și în Comisia Juridică.
15,8 miliarde de euro pentru agricultura românească
Bugetul pe care România îl va avea la dispoziție în perioada 2023-2027 pentru finanțarea agriculturii este de 15,8 miliarde de euro. Banii vor fi cheltuiți prin doi piloni principali. Pilonul I (fonduri europene nerambursabile) are două direcții: plăți directe către fermieri și va avea o valoare de 9,78 miliarde de euro și intervenții sectoriale, în valoare de 151 milioane de euro. Sectorul vegetal va beneficia de o finanțare de 6,2 miliarde de euro, iar cel zootehnic de 1 miliard de euro.
Pilonul II (fonduri europene nerambursabile și bani de la Bugetul de Stat) va avea o valoare de 5,87 miliarde de euro. Pilonul II va cuprinde finanțări pentru: Investiții în dezvoltarea fermei, din care sectorul vegetal, inclusiv perdele de protecție, va beneficia de 672,5 milioane de euro și sectorul zootehnic care va beneficia de 234,6 milioane de euro. Alte componente ale Pilonului II vor fi finanțarea irigațiilor cu 502,4 milioane de euro; măsuri dedicate tinerilor fermieri în valoare de 420,3 milioane de euro; depozitare și procesare 375,2 milioane de euro.
Tot prin Pilonul II vor fi finanțate intervențiile privind mediul și clima, cu 1,7 miliarde de euro, și bunăstarea animalelor, cu 736,3 milioane de euro. De asemenea, pentru dezvoltarea zonelor rurale (infrastructură locală, socială, patrimoniu, economie circulară, ecarisaj) vor fi alocați 851 milioane de euro, iar pentru intervenții suport (prime de asigurare și gestionare a riscurilor, grupuri de producători, cooperare și inovare, consiliere și transfer de cunoștințe) 356,9 milioane de euro.
“Subvențiile cresc. Cresc în toate sectoarele de activitate. Dar mai puternic în două direcții: a tinerilor și a fermelor mici”, a declarat ministrul.
“PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenții, incluzând 51 de intervenții prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 38 de intervenții prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).
Noutăți! Din acest an va fi subvenție fixă la hectar, însă vin multe scheme de sprijin complementar
Începând din acest an, fermierii români din sectorul vegetal vor primi o sumă unică pentru fiecare hectar lucrat. În 2023 aceasta va fi de 96,47 euro/hectar și va crește în fiecare an astfel: în 2024 va fi de 97,85 euro/ hectar, în 2025 de 99,27 euro/ hectar, în 2026 de 100,66 euro/ hectar, pentru ca în 2027 să ajungă la 103,06 euro/hectar.
Fermierii români se vor bucura însă, pe lângă această subvenție fixă, de sprijin complementar. Astfel, tinerii fermieri (până la vârsta de 40 de ani) vor primi, începând cu 2023, 46 de euro/hectar. Acest sprijin va crește, până în 2027, cu câte 1 euro/hectar în fiecare an.
O altă schemă de ajutor va fi cea pentru fermierii care au suprafețe între 1 și 50 de hectare. Astfel, aceștia vor primi, începând cu anul 2023, 50,61 euro/hectar pentru ca suma să ajungă în 2027 la 54,16 euro/hectar. Această plată se adresează și fermierilor care nu făceau obiectul schemei micii fermieri, dar care constituie segmentul agriculturii la scară mică și mijlocie. Sprijinul va fi acordat fermierilor care nu și-au fragmentat exploatațiile după 2020.
Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru 12 tipuri de culturi și în zootehnie
Fermierii care cultivă anumite specii de plante vor mai beneficia de un sprijin financiar pe hectar, denumit sprijin cuplat. Este vorba despre cei care vor cultiva, începând cu 2023, următoarele plante: soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării (tomate, castraveți, ardei, vinete), legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, piersici) și semințe pentru plante furajere. Acești fermieri vor primi, în 2023, 78,78 euro/hectar, suma urmând să ajungă la 84,65 euro/hectar în 2027.
Sprijinul cuplat va fi acordat și în zootehnie începând cu acest an. Astfel, crescătorii de vaci de lapte vor primi, în 2023, 101,4 euro/cap pentru ca suma să ajungă la 108,3 euro/cap în 2027. Crescătorii de ovine și caprine vor beneficia, începând cu acest an, de 80 euro/cap pentru ca în 2027 să ajungă la un sprijin de 85,4 euro/cap. “Este pentru prima dată în România când introducem bunăstare pentru taurine, fie taurine de carne, fie de lapte. Știm foarte bine că această specie se află într-un moment dificil. Peste tot la noi cunoașteți acest lucru. E o greutate formidabilă generată și de seceta pe care am avut-o, pe care ați gestionat-o în primul rând cu buzunarul dumneavoastră, mai puțin în această zonă, dar și aici taurina, vaca de lapte, acum este dușmanul numărul unu al planetei, a devenit principalul poluator. Toate cătările acuzelor sunt între coarnele vacii, vaca e de vină pentru tot. În condițiile în care știm foarte bine că ecosistemul trebuie să rămână într-o corelație optimă, iar plantă fără animal sau terenuri fără animal nu există. Cum nu poate exista zootehnie fără producție vegetală, cum de altminteri nu poate fi industrie prelucrătoare din zootehnie dacă n-ai animal. Păi despre ce vorbim aici? Acest ecosistem care, pe de o parte, menține nuanța biodiversității și interesului european și nu numai, trebuie să îl vedem în realitatea lui și în dimensiunea lui pentru a putea merge mai departe. Și de aceea introducem bunăstarea pentru prima dată ca formă de sprijin, introducem plata pe lapte și taurină”, a declarat ministrul.
Intervenții sectoriale
La acest capitol sunt prevăzute mai multe tipuri de beneficiari. Sectorul legume-fructe va beneficia de un sprijin de 8,6 milioane de euro pentru investiții în active corporale și necorporale, cercetare și producție experimentală, acțiuni pentru îmbunătățirea sustenabilității și a eficienței transportării și depozitării, acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice, măsuri de prevenire și gestionare a crizelor pe piață.
Sectorul viniviticol va beneficia de un sprijin total de 41,5 milioane de euro pentru restructurarea și reconversia plantațiilor, investiții în active corporale și necorporale, asigurarea recoltelor, investiții menite să sporească durabilitatea producției de vin.
Sectorul apicol va beneficia, prin PNS, de un buget total de 60,8 milioane de euro, din care 50% din fonduri UE. Intervențiile care vor fi finanțate sunt pentru combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor - în special a varoozei, raționalizarea stupăritului pastoral, acțiuni pentru îmbunătățirea calității produselor.
Subvenționarea primelor de asigurare
Prin PNS, fermierii români afectați de pierderi vor putea beneficia de 391,4 milioane de euro. Banii vor fi alocați astfel: 24,1 milioane de euro - sprijin acordat fermierilor pentru subvenționarea primelor de asigurare, 367,3 milioane de euro - sprijin acordat fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. Acest instrument de sprijin va face obiectul unui act normativ care va reglementa înființarea Comitetului de Gestionare a Riscului și Fondului de risc din agricultură.
Schemă de ajutor pentru crescătorii de bovine, anunțată în premieră la Târgu Mureș
Ministrul Petre Daea a anunțat, la Târgu Mureș, în direct, în timpul întâlnirii de la Hotel Grand, o noutate, și anume faptul că Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de 44 milioane de euro (217,7 milioane de lei) notificată de România pentru sprijinirea crescătorilor de bovine, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 și modificat ulterior, la 20 iulie 2022 și la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe. Obiectivul schemei este de a-i compensa pe beneficiarii eligibili pentru o parte din costurile suplimentare provocate de creșterea prețurilor la combustibili, energie și furaje și de-a ajuta să depășească dificultățile financiare legate de actuala criză geopolitică.
Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul nu depășește 250.000 de euro per beneficiar și va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2023.
Petre Daea, în vizită la Mirdatod
Cu o zi înainte de lucrările Conferinței regionale “Caravana Cunoașterii”, ministrul agriculturii a fost în vizită la fabrica de brânzeturi “Mirdatod” din Reghin. El a apreciat și în fața celor 150 de fermieri de la Hotel Grand activitatea acestei fabrici, subliniind efortul pe care îl depun cei de la “Mirdatod” pentru a prelucra zilnic 100 de tone de lapte provenit în special de pe Valea Gurghiului, zona Reghin.
Cea care l-a însoțit în cadrul acestei vizite pe ministrul agriculturii, deputatul Dumitrița Gliga, a declarat că “prin această vizită, domnul ministru Petre Daea dovedește încă o dată că este alături de cei care muncesc și în special alături de agricultori, pe care îi ajută permanent, atât cu modificări legislative, cât și cu sprijin guvernamental rapid și eficient”. Vineri, la Ministerul Agriculturii, firma “Mirdatod” va semna un contract de peste 1.500.000 de euro, pe POIM, ajutor de stat acordat pentru eficientizare energetică - montare panouri fotovoltaice. Finanțarea nerambursabilă este de peste 700.000 de euro.
Ministrul Daea și-a început ziua de ieri cu cumpărături în Piața Cuza Vodă din Târgu Mureș
Dis-de-dimineață, Putin după ora 7.00, ministrul agriculturii, Petre Daea, însoțit de oficiali din județul Mureș, a mers în Piața Cuza Vodă din Târgu Mureș pentru a sta de vorbă cu producătorii locali care își desfăceau marfa acolo. Daea a amintit acest episod și în cadrul conferinței, declarând că îi face plăcere să poată cumpăra produse românești de la producători locali.
Cu această ocazie a rugat presa prezentă la manifestare să transmită un mesaj către toți românii de a cumpăra doar produse românești. El a dat exemplul Spaniei, unde localnicii preferă să cumpere produsele din țara lor chiar dacă la raft pot fi mai scumpe chiar și cu 30%. Din piața târgumureșeană, Petre Daea a cumpărat două feluri de fasole, pentru ciorbă și pentru fasole frecată.
Vizită la IRUM Reghin
Prezența ministrului agriculturii în județul nostru nu s-a încheiat odată cu întâlnirea cu fermierii, acesta precizând că va merge la fabrica de tractoare și utilaje agricole IRUM din Reghin. Ministrul a precizat că încurajează fermierii să achiziționeze tractoare și utilaje de la IRUM, fiind singura fabrică de profil din România și că va face toate demersurile pentru ca fermierii să fie sprijiniți în acest sens.
Agricultura din România are nevoie de Azomureș
La finalul conferinței dedicate diseminării informațiilor din PNS, ministrul Petre Daea a susținut declarații de presă. Întrebat de “Cuvântul liber” despre situația de la Azomureș, el a declarat: “Eu sunt beneficiarul reluării activității de la Azomureș. Aștept foarte mult acest moment al declanșării activității astfel încât fermierii români să beneficieze de îngrășămite cât mai ieftine cu putință”.
Ministrul a mai precizat că agricultura românească a fost afectată de oprirea producției de la Azomureș. “Trebuie să înțelegem că îngrășămintele sunt factori de producție. Dacă nu le ai și nu le ai nici la timp, evident că producția nu poate fi stimulată. Au fost afectați pentru că nu au găsit alternativa, i-au afectat pentru că au găsit îngrășăminte mai scumpe, i-au afectat pentru că îngrășămintele au ajuns mai târziu. În agricultură nu poți să pierzi niciun moment”, a declarat Daea.
Dragoș Bardoși Foto: Oana Bota, Facebook Dumitrița Gliga, Facebook Peter Ferenc
