Prof. dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Târgu Mureș, a vorbit presei, în cadrul unei conferințe de presă, despre dificultățile pe care activitatea de transplant din România le întâmpină.
Rată de refuz mare pentru donarea de organe
“Activitatea de transplant este o activitate care este rezultanta mai multor probleme. Prima condiție pentru un program de transplant coerent și îndestulător, ca și număr de proceduri, este să fie suficienți donatori. Aici, într-adevăr, avem o problemă la nivel național. Nu este neapărat nevoie să o legăm de mentalitate. Rata de refuz este destul de mare în România și pe cale de consecință trebuie să studiem de ce rata de refuz este mare. Cât la sută este vorba de percepții, concepții, zona religioasă poate și cât la sută este o percepție negativă față de actul de transplant care rezultă în urma mediatizării acestei activități, care poate nu este mediatizată cum trebuie. Este greu de spus”, a spus medicul târgumureșean, răspunzând la întrebarea dacă mentalitatea este cauza numărului mic de donatori. El a mai adăugat că “asupra acestei situații (rata mare de refuz a donatorilor - n.r.) va trebui cu toții să reflectăm. Care sunt căile cele mai bune pentru a schimba această percepție? Bineînțeles că fiecărui segment al societății îi revine o parte din această sarcină”.
Prof. dr. Horațiu Suciu a mai precizat că în România a fost o perioadă foarte bună din punct de vedere al numărului de donatori. “Au fost peste 250 de donatori la un moment dat într-un an, cred că în 2016, când am făcut și noi (IUBCvT Târgu Mureș - n.r.) 12 transplanturi și urmat de o cădere pe care o resimțim. A fost și pandemia care oarecum s-a suprapus peste un trend descrescător și astfel, în acest moment, iarăși suntem undeva în jurul a 100 de donatori, sau mai puțin, lucru care este insuficient pentru România”. Conform medicului, provocarea este să se găsească metode prin care, “în primul rând, să creștem numărul de donatori dar și să acționăm asupra celorlalte verigi care alcătuiesc lanțul complex al activității de transplant, inclusiv crearea de condiții de transport a echipelor. Aici încă avem probleme mari. Nu se zboară decât în anumite intervale, nu avem o flotă de sănătate care să deservească activitatea de transplant ca urgență”.
În unele țări nu este nevoie de acordul familiei pentru donarea de organe, ci doar de acordul prezumat al donatorului
Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul IUBCvT spune că față de România, alte țări stau mai bine din punct de vedere al numărului de donatori. “Este vorba, pe de o parte, și de legislație, pentru că unele țări au o legislație mai permisivă în acest sens, unde există acordul prezumat și unde nu este nevoie de atâtea lămuriri pentru a obține acordul familiei. Sunt țări unde, la fel ca și în România, este nevoie de acordul familiei pentru prelevare, însă acolo rata de refuz este mai mică. La noi, din păcate, în acest moment, numărul de organe obținute pentru transplant este mult sub necesarul unei populații de dimensiunea României”, a spus prof. dr. Horațiu Suciu.
Medicii din Târgu Mureș au participat la toate intervențiile de transplant din București
Referindu-se la numărul de transplanturi efectuate la “Insitutul Inimii” din Târgu Mureș, cunoscutul medic a spus că deși anul trecut s-au efectuat, din păcate, doar trei transplanturi, “anul acesta am început destul de puternic, am făcut deja un transplant. Sunt semne că poate anul acesta va fi mai bine”. El a subliniat faptul că există o competiție colegială cu celălalt institut de boli cardiovasculare și transplant din România, “C.C. Iliescu” din București. Unde este competiție crește calitatea. Este o competiție colegială. Trebuie să fie minim două centre de transplant în România, iar ideal ar fi să fie patru. Activitatea centrului din București a fost și este, în continuare, sprijinită de noi pentru că am participat la toate intervențiile de transplant de acolo. Acest lucru nu face decât să arate că ne dorim cu toții ca numărul de pacienți transplantați să fie cât mai mare”.
Cordul se poate preleva doar de la 10-30% din donatori
Când apare un pacient donator și este în evaluare într-unul din cele 16 centre acreditate pentru prelevare de organe din România și există acordul dat al familiei, coordonatorul național de transplant ia legătura cu cele două centre (de transplant de cord București și Târgu Mureș - n.r.) și se face o confruntare a listei de așteptare și în funcție de gravitatea pacienților se alege care este cel mai grav dintre cei cu grup sangvin și compatibilități biologice compatibile (dimensiunea cordului raportată la înălțimea și kilogramele pacientului - n.r.), a explicat prof. dr. Horațiu Suciu.
“Inima este un organ mai sensibil. De exemplu nu prelevăm o inimă de la un pacient resuscitat sau de la un pacient cu traumatism toracic cu stop cardio-respirator, resuscitat, masat. În 99% din aceste cazuri cordul nu se ia. Se iau în schimb, de exemplu ficatul sau rinichii. La pacienți de peste 50 de ani, din start noi nu prelevăm cordul. Astfel se adună situațiile în care nu putem preleva cordul. Statistica ne arată că doar între 10 și 30% din cazuri se poate preleva și cordul. Dacă am avea 100 de donatori ne putem aștepta la 10-30 de transplanturi cardiace”, a spus medicul.
Conform Agenției Naționale de Transplant, datele la zi privind lista de așteptare pentru un transplant arată astfel: pentru cord 35, Celule reproductive - EmbrioTransferm 3.867, Celule stem hematopoietice 835, corne 269, hepatic 453, os - tendon 113, pulmon 3 , renal 3.377.
Dragoș Bardoși
