Roata
Înainte de invenția roții, la jumătatea mileniului patru î. Hr., progresul omenirii și calitatea vieții erau sever limitate de greutatea lucrurilor care puteau fi transportate și de distanța pe care acestea puteau fi cărate. Conform istoricilor și antropologilor, cea mai dificilă parte nu a fost invenția roții în sine, ci conectarea acesteia la o platformă pe care puteau fi transportate obiecte foarte grele.
“Ideea de geniu a fost conceptul de roată și osie”, a comentat antropologul David Anthony, profesor la Hartwick College. În sine, acest angrenaj roată-osie, vechi de 3.500 de ani și care nu s-a schimbat în mod substanțial până în prezent, era foarte greu de obținut. Eforturile geniilor inginerești de acum 3.500 de ani au fost însă răsplătite pe deplin. Căruțele au facilitat dezvoltarea agriculturii și a schimburilor comerciale, facilitând și mobilitatea populației. De la invenția lor și până în prezent roțile au rămas parte integrantă a stilului nostru de viață, fiind prezente în numeroase obiecte, de la ceasuri și până la automobile, aparate de zbor sau în alcătuirea turbinelor.
Tiparul
Joannes Gutenberg a inventat presa de tipar cândva între 1440 și 1450, deși încercări în acest sens au existat în rândul inventatorilor din China și Coreea. Gutenberg a fost primul care a conceput un proces mecanizat de transfer al cernelii (pe care a făcut-o din ulei de in și funingine) de pe matriță pe hârtie. Presa tipografică a permis multiplicarea paginilor tipărite și producerea cu ușurință a multor exemplare dintr-o carte. Pentru prima oară în istorie, ideile și informațiile au putut fi comunicate maselor sau, în orice caz, celor care știau să citească, astfel că inventarea presei tipografice a stimulat, în fapt, alfabetizarea. Dacă înainte o carte era scrisă de un scrib într-un an întreg, acum se putea obține un exemplar într-o singură zi.
Prin acest proces de tipar mobil, numărul tipografiilor a crescut exponențial viteza cu care se puteau realiza copiile cărților și astfel au dus la răspândirea rapidă și pe scară largă a cunoștințelor, pentru prima dată în istorie. Se estimează că, până în anul 1500, peste douăzeci de milioane de volume au fost tipărite în Europa de Vest. Printre altele, tiparnița a permis un acces mai larg la Biblie, ceea ce a condus la rândul său la interpretări alternative, inclusiv cea a lui Martin Luther, ale cărui “95 de teze”, un document tipărit în 100.000 de exemplare, a declanșat Reforma protestantă.
Penicilina
În 1928, savantul scoțian Alexander Fleming a descoperit, în laboratorul său, un vas Petri, cu capacul uitat întredeschis, plin cu bacterii. Eșantionul a fost contaminat cu mucegai, iar bacteriile dispăruseră. Mucegaiul antibiotic s-a dovedit a fi ciuperca Penicillium notatum, iar în următoarele două decenii, pe baza acesteia, chimiștii au dezvoltat medicamentul penicilină, care luptă împotriva unui număr foarte mare de infecții bacteriene. Până în 1944, penicilina era deja produsă în masă. Militarii din cel de Al Doilea Război Mondial erau sfătuiți să ia medicamentul pentru a scăpa de bolile venerice.
Aproximativ 1 din 10 persoane are o reacție alergică la antibiotic, potrivit unui studiu publicat în 2003 în revista Clinical Reviews in Allergy and Immunology; chiar și așa, cei mai mulți dintre acești oameni ajung să tolereze medicamentul, au spus cercetătorii.
Busola
În Antichitate, marinarii se orientau după stele, dar această metodă nu funcționa ziua sau în nopțile înnorate, făcând periculoasă călătoria departe de uscat.
Prima busolă a fost inventată în China în timpul dinastiei Han, între secolul al II-lea î. Hr. și secolul I d. Hr.; era făcută din piatră, un minereu de fier magnetizat în mod natural, ale cărui proprietăți vechii chinezi le-au studiat timp de secole. Busola a fost folosită pentru navigație pentru prima dată în timpul dinastiei Song, între secolele XI și XII. Busola a făcut posibilă, mai târziu, epoca marilor descoperiri geografice și a intensificat schimburile comerciale între diferite culturi, permițându-le marinarilor să navigheze în siguranță în largul mărilor și oceanelor, departe de rutele maritime obișnuite care urmăreau linia țărmului.
Instrumentul le-a permis marinarilor să navigheze în siguranță departe de uscat, oferind posibilități de explorare și dezvoltarea ulterioară a comerțului global. Un instrument folosit și astăzi pe scară largă, busola ne-a transformat pentru totdeauna cunoștințele și înțelegerea Pământului.
Becul
Invenția becului a transformat lumea prin eliminarea dependenței oamenilor de lumina naturală, permițându-le să fie productivi la orice oră, zi sau noapte. Mai mulți inventatori au jucat un rol esențial în dezvoltarea acestei tehnologii revoluționare, de-a lungul secolului al XVIII-lea, însă Thomas Edison este creditat ca inventator principal deoarece a creat un sistem de iluminat complet funcțional, inclusiv un generator și cablaj, precum și un bec cu filament de carbon, în 1879.
Pe lângă introducerea energiei electrice în locuințele din întreaga lume occidentală, această invenție a avut și o consecință destul de neașteptată în programul de somn al oamenilor: în loc să ne culcăm la căderea serii (neavând altceva de făcut) și să dormim pe segmente, separate de perioade de veghe, acum stăm treji, cu excepția celor 7 până la 8 ore alocate pentru somn și, în mod ideal, dormim într-o singură “tranșă”
Telefonul
Deși mai mulți inventatori au avut preocupări în domeniul transmiterii vocii la distanță, scoțianul Alexander Graham Bell a fost primul creditat drept inventator al telefonului, la 7 martie 1876. Trei zile mai târziu, Bell a făcut primul apel telefonic către asistentul său, Thomas Watson, spunându-i “Domnule Watson, vino aici - vreau să te văd”, conform autorului A. Edward Evenson în cartea sa, “The Telephone Patent Conspiracy of 1876”.
Pasiunea lui Bell pentru telefonie a fost influențată de familie. Tatăl său a predat elocința vorbirii și s-a specializat în predarea vorbirii persoanelor surde, mama lui - un muzician desăvârșit - și-a pierdut auzul mai târziu, iar soția sa Mabel, cu care s-a căsătorit în 1877, era surdă de la vârsta de cinci ani, potrivit autorului citat. Invenția telefonului a revoluționat comunicarea la nivel global și a înlesnit afacerile între companii din țări diferite. Când Bell a murit, pe 2 august 1922, toate serviciile de telefonie din Statele Unite și Canada și-au întrerupt funcționarea timp de 1 minut, în onoarea marelui inventator.
Pastilele anticoncepționale
Pastilele anticoncepționale și alte forme de contracepție au declanșat o revoluție sexuală în lumea dezvoltată și au redus drastic natalitatea în țările în care sunt folosite. Cu mai puține guri de hrănit, familiile moderne au atins standarde de trai mai ridicate, iar femeile se pot dedica și altor activități decât cele casnice. Anumite contraceptive limitează, de asemenea, răspândirea bolilor cu transmitere sexuală, precum sifilisul și SIDA.
FDA a aprobat prima pilulă contraceptivă orală din Statele Unite în 1960, iar până în 1965, peste 6,5 milioane de femei americane luau pilula, potrivit autorului Jonathan Eig în cartea sa, “The Birth of the Pill”.
Oamenii de știință continuă să facă progrese în controlul nașterii, iar în prezent, cercetătorii sunt tot mai aproape de lansarea pilulei contraceptive pentru bărbați.
Frigiderul
Refrigerarea, în anumite forme, există de mii de ani: în funcție de climă, gheața sau apa rece era folosită pentru a menține alimentele la temperaturi scăzute. Dar refrigerarea artificială nu a venit până în 1748, când medicul William Cullen a demonstrat pentru prima dată răcirea evaporativă. Alte descoperiri au avut loc în 1834, când a fost dezvoltat un sistem de compresie a vaporilor de către inginerul american Jacob Perkins. În 1876, inginerul german Carl von Linde a inventat un proces de lichefiere a gazului, marcând inaugurarea erei frigorifice comerciale. În 1913, inginerul american Fred Wolf a inventat primul frigider de uz casnic, iar pe măsură ce cererea de produse alimentare proaspete a crescut, a crescut și numărul de gospodării dotate cu frigidere.
Utilizarea focului
Este una dintre cele mai importante invenții timpurii ale omenirii și a schimbat radical modul în care au trăit strămoșii noștri. Oferind căldură și capacitatea de a găti alimente precum carnea, focul de tabără era și un loc de întâlnire socială. Focul a oferit și o anumită protecție împotriva prădătorilor.
Data exactă la care a fost descoperit focul a rămas mult timp un mister, unele studii sugerând că a fost folosit pentru prima dată de hominini din Kenya cu 1 milion de ani în urmă, pentru a prăji carnea. Alte dovezi sugerează că oamenii de Neanderthal din Europa și Asia au valorificat focul, în timp ce Homo sapiens care a evoluat în Africa și-a stăpânit priceperea de a crea foc. Mai recent, arheologii din Israel au găsit dovezi ale utilizării focului care datează de acum 1,5 milioane până la 2 milioane de ani. (sursa - livescience.com)
Traducere și sinteză de Ileana Sandu
