Potrivit celui mai recent raport ONU, dat publicității la 24 ianuarie 2023, la nivel global, se estimează că 736 de milioane de femei - aproape una din trei - au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerului intim, a altei persoane sau sau ambilor, cel puțin o dată în viață (30% dintre femeile cu vârsta de 15 ani și peste). Ratele depresiei, ale tulburărilor de anxietate, ale sarcinilor neplanificate, ale infecțiilor cu transmitere sexuală și HIV sunt mai mari la femeile care au suferit acte de violență în comparație cu femeile care nu trecut prin astfel de experiențe.
Majoritatea actelor de violență împotriva femeilor este comisă de actualii sau foștii soți sau parteneri intimi. Peste 640 de milioane de femei cu vârsta de 15 ani și peste au fost supuse violenței comise de partenerul intim.
Dintre cele care au avut o relație, una din patru adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani (24%) a suferit acte de violență fizică și/sau sexuală din partea partenerului sau a soțului. Cifrele nu reflectă impactul pandemiei de COVID-19, care a crescut factorii de risc pentru violența împotriva femeilor.
La nivel global, 81.000 de femei și fete au fost ucise în 2020, aproximativ 47.000 dintre ele (58%) au murit în urma actelor de violență comise de partener sau de un membru al familiei, ceea ce înseamnă că o femeie a fost ucisă la fiecare 11 minute.
Impactul COVID-19 asupra violenței împotriva femeilor și fetelor.
Există dovezi incontestabile privind intensificarea violenței împotriva femeilor și fetelor, la nivel global, în timpul pandemiei, după cum rezultă din rapoartele privind solicitările de asistență din partea organelor abilitate - autorități locale, refugii/adăposturi, poliție - formulate de către victime. În unele țări, numărul apelurilor la aceste entități au crescut de cinci ori față de perioada anterioară pandemiei.
Datele colectate de ONU cu privire la impactul COVID-19 asupra violenței împotriva femeilor confirmă o “pandemie din umbră”, se arată în raportul citat.
Datele relevă, de asemenea, că în timpul blocajelor cauzate de COVID-19, în toate țările, căutările pe internet au avut cuvinte cheie precum: “semne de abuz fizic”, “relație violentă” și “acoperiți vânătăile de pe față”, “linie telefonică pentru violență” și alte asemenea.
Mai puțin de 40% dintre femeile supuse abuzurilor caută ajutor de orice fel. Cele care, totuși, solicită asistență, se adresează familiei și prietenilor și foarte puține se adresează instituțiilor publice abilitate, cum ar fi poliția și serviciile de sănătate. Mai puțin de 10% dintre cele care au solicitat ajutor au apelat la poliție.
Legislație deficitară. Cel puțin 158 de țări au adoptat legi privind violența domestică, iar 141 au legi privind hărțuirea sexuală la locul de muncă. Cu toate acestea, chiar și atunci când există legi, ele nu sunt întotdeauna conforme cu standardele și recomandările internaționale sau nu sunt aplicate și respectate.
Costurile economice ale violenței. Violența împotriva femeilor duce la costuri semnificative pentru stat, pentru victime/supraviețuitori și pentru comunități. Costurile sunt atât directe, cât și indirecte, tangibile și intangibile. De exemplu, costurile cu salariile persoanelor care lucrează la adăposturi pentru femei abuzate sunt costuri directe tangibile. Ele sunt suportate de toată lumea, inclusiv de victime/supraviețuitori, de autori, de guvern și de societate, în general.
Mai important, datele indică faptul că femeile care se confruntă cu violența câștigă cu 35% mai puțin decât cele care nu au fost abuzate, ceea ce reprezintă o altă pierdere semnificativă a economiilor naționale. În 2021, costul violenței de gen în Uniunea Europeană a fost estimat la aproximativ 366 de miliarde de euro pe an. Violența împotriva femeilor reprezintă 79% din acest cost, în valoare de 289 de miliarde de euro.
Violența sexuală împotriva femeilor și fetelor. La nivel global, 6% dintre femei declară că au fost supuse violenței sexuale din partea altcuiva decât soțul sau partenerul lor. Cu toate acestea, prevalența reală este, probabil, mult mai mare, având în vedere sentimentele de rușine și stigmatizarea legate de această formă de violență.
Datele relevă că 15 milioane de adolescente din întreaga lume, cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, au experimentat relații sexuale forțate. În marea majoritate a țărilor, adolescentele sunt cele mai expuse riscului de sex forțat de către soț sau de un fost partener. Pe baza datelor din 30 de țări, doar 1% dintre adolescente au solicitat asistență de specialitate.
La nivel global, 40-60% dintre femei au fost victime ale hărțuirii sexuale pe stradă. În cadrul studiului, femeile au raportat că hărțuirea a constat, în principal, în comentarii cu caracter sexual sau pornografic, urmărire pe stradă și intimidare. Între 31 și 64% dintre bărbați au declarat că au comis astfel de acte. Bărbații mai tineri, bărbații cu mai multă educație și bărbații care au suferit acte de violență în copilărie sunt mai predispuși să se implice în hărțuirea sexuală pe stradă.
Violența împotriva fetelor. În ultimul deceniu, rata globală a căsătoriilor între copii a scăzut, proporția globală a femeilor tinere cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani care s-au căsătorit înainte de vârsta de 18 ani reducându-se cu 15%. Ca urmare a acestui progres, căsătoriile a aproximativ 25 de milioane de fete au putut fi evitate. Cu toate acestea, efectele profunde ale pandemiei amenință acest progres, până la 10 milioane de minore riscând căsătoria forțată,în următorul deceniu.
Violența de gen în școală este un obstacol major în calea școlarizării și a dreptului la educație pentru fete. La nivel global, unul din trei elevi, cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani, a fost agresat de colegi, la școală, cel puțin o dată în ultima lună. În timp ce băieții sunt mai predispuși să se confrunte cu hărțuirea fizică decât fetele, acestea se confruntă mai mult cu hărțuirea psihologică și afirmă că sunt batjocorite din cauza felului în care arată.
Traficul de femei. În 2018, din 10 victime ale traficului de persoane la nivel global, aproximativ cinci erau femei adulte și două erau adolescente. Majoritatea victimelor traficului în scopul exploatării sexuale (92 la sută) sunt femei. De la debutul pandemiei de Covid-19, femeile au fost recrutate, adesea direct sau online, pentru exploatare sexuală, în special pentru exploatare în locuințe private.
Mutilarea genitală a femeilor. Cel puțin 200 de milioane de femei și fete, cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, au suferit mutilări genitale, în 31 de țări în care această practică este acceptată. Jumătate din aceste țări se află în Africa de Vest. Există încă țări în care mutilarea genitală este aproape generalizată, unde cel puțin 9 din 10 fete și femei, cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, au fost mutilate.
Hărțuirea cibernetică. Una din 10 femei din Uniunea Europeană raportează că s-a confruntat cu hărțuire cibernetică de la vârsta de 15 ani: a primit e-mailuri sau mesaje SMS nedorite și/sau jignitoare, sexual explicite, sau avansuri ofensatoare și/sau inadecvate pe site-urile de socializare. Riscul cel mai mare este în rândul femeilor tinere cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. Răspândirea rapidă a informațiilor în mediul online și utilizarea pe scară largă a rețelelor sociale, în special de la debutul pandemiei de Covid-19, au influențat și mai mult ratele de prevalență a hărțuirii pe internet.
Violența împotriva femeilor în politică
În cinci regiuni de pe glob, 82% dintre femeile parlamentare au raportat că au suferit o formă de violență psihologică în timp ce își îndeplineau mandatul. Acestea au inclus remarci, gesturi și imagini de natură sexuală, sexistă sau umilitoare, amenințări. Femeile au indicat rețelele de socializare drept principalul vector al acestui tip de violență și aproape jumătate (44 la sută) au raportat că au primit amenințări cu moartea, cu violul, cu bătaia, sau cu răpirea, la adresa lor sau a familiilor lor. Șaizeci și cinci la sută au fost supuse unor remarci sexiste, în primul rând de către colegii bărbați din parlament. (sursa - unwomen.org/en/what-we-do/ending-violence-against-women/facts -and-figures)
“România fascinantă”: 6 români din 10 consideră că locul femeii este la cratiță
“În ultimii 8 ani, în România, 426 de femei au fost ucise de către parteneri, foști parteneri sau de membri ai familiei” informează ministrul Familiei, Gabriela Firea, adăugând că, numai anul trecut, 42 de femei și 4 copii au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor. De asemenea, în 2022, au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție și peste 20.000 de ordine de protecție provizorii.
“Această realitate înfiorătoare trebuie să ne să ne mobilizeze și să-i facă pe mai mulți români să conștientizeze gravitatea unor astfel de gesturi. Am vizitat la Bacău una dintre cele 42 de locuințe protejate din programul Venus, derulat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați - ANES. (...) Am stat de vorbă cu toate cele șase victime care și-au găsit aici salvarea. Poveștile acestor doamne sunt cutremurătoare și sunt legate de același lucru: toate aceste femei au fost agresate fizic sau psihic de persoanele pe care le considerau a fi cele mai apropiate. E groaznic doar gândul că au fost nevoite să-și ia copiii în brațe, să fugă pentru a-și salva viețile și să-și părăsească definitiv locuințele, pentru o nouă viață departe de abuzuri (...). Din păcate, există în continuare multe victime care nu solicită ajutorul polițiștilor sau care renunță la plângeri de teama agresorilor (...) Femeile din România sunt încă discriminate, izolate, plătite prost, dezavantajate și de prea multe ori victime ale violenței domestice. Suntem pe locul 26 din 27 în Europa, deci la coada clasamentului realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen. În plus, 6 din 10 români consideră că locul unei femei este la cratiță, în bucătărie”, a comentat ministrul pe o pagină de socializare.
Victimele abuzurilor și violenței în familie au la dispoziție Helpline 0800.500.333, de unde pot obține ajutor.
Documentar de Ileana Sandu
La mulți ani, cu prilejul zilei de 8 Martie!
