2023 - Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice

Distribuie pe:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2023 drept “ANUL OMAGIAL AL PASTORAȚIEI PERSOANELOR VÂRSTNICE”.

Această grijă a omului față de persoanele vârstnice, omul o are întipărită în ființa sa încă din primele momente ale creației sale, “după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, Creatorul său, așa cum putem citi în cartea Facerea 1,26. Având acest privilegiu de a fi făcut după chipul lui Dumnezeu, omul are și privilegiul mare de a avea o însușire extraordinară: sociabilitatea. Acest lucru reiese și din marea poruncă a Domnului Iisus Hristos: “să vă iubiți unul pe altul” ( Ioan 15,12 ).

De aici putem înțelege că datoria noastră de creștini este cu atât mai mare față de cei aflați în nevoi, fie că sunt copii sau bătrâni. Această grijă față de persoanele aflate în nevoi arată gradul de civilizație al unei comunități. De aceea nu trebuie să fim indiferenți la această stare de abandon social pe care o trăiește societatea de azi, față de dezinteresul general față de bătrânii noștri. Noi nu trebuie să uităm că bătrânii noștri nu sunt o povară, ci ei sunt un real izvor de binecuvântare, un tezaur viu al tradiției noastre milenare de creștini, dar și un semn al iubirii milostive.

Sfânta Scriptură are nenumărate dovezi care să ne întărească nouă, celor de azi, care trăim într-o lume secularizată, sentimental uman de grijă față de cei bătrâni. Astfel, în Vechiul Testament, cartea Leviticul, scrisă de marele Moise, ne spune: “Înaintea celui cărunt să te scoli, să cinstești fața bătrânului și să te temi de Domnul Dumnezeul tău” ( Levitic 19,32 ). De aceea cei ce nu-și cinsteau părinții erau văzuți ca și niște blasfemiatori, pentru că părinții erau văzuți ca și niște garanți ai credinței poporului ales, și așa este și azi.

Grija față de bătrânii noștri reprezintă garanția înțelepciunii unui popor. De aceea găsim în Noul Testament lămurit explicat că înțelepciunea celor vârstnici, și nu numai, ține de apropierea de Dumnezeu prin rugăciune, viață virtuoasă etc. Cel mai bun exemplu este dreptul Simeon pe care nu cu mult înainte l-am prăznuit, cel care l-a purtat în brațe de Fiul lui Dumnezeu, tocmai datorită înțelepciunii acumulate prin rugăciune, răbdare și dragoste față de Dumnezeu și de semenii săi. De aceea Dreptul Simeon devine prin excelență ocrotitorul persoanelor vârstnice. Și avem atâtea exemple biblice și printre bătrâneii noștri de azi.

Omul credincios înțelege și mulțumește în același timp lui Dumnezeu, că a ajuns vremea bătrâneților, care nu este alceva decât apropierea fiecăruia de sfârșitul acestei călătorii pământești.

Realitatea de azi este una tristă și crudă. Vedem atât de mulți bătrâni abandonați uneori de proprii copii care aleg să meargă să îngrijească alți bătrâni pe meleaguri străine doar pentru un blid de linte în plus, și nu îi judecăm, dar suntem părtași la durerea sufletească pe care o provoacă în sufletul celor lăsați acasă sau pe drumuri, dar și la propria lor durere sufletească pe care o conștientizează doar după plecarea celor dragi lor în veșnicie, când nu mai pot face nimic.

Prea fericitul Părinte Daniel spunea: “Biserica este chemată să-și întărească programul pastoral cu privire la persoanele vârsnice, să gândească noi forme și metode pastorale actuale… Concomitent trebuie lucrat și la educarea tinerilor spre a nu marginaliza persoanele vârstnice, a nu le abandona și izola în centre de asistență. “În acest sens amintim că în cuprinsul Patriarhiei Române funcționează 21 de centre de zi, 54 de așezăminte rezidențiale și 52 de servicii de îngrijire la domiciliu, toate destinate exclusiv persoanelor vârstnice.

Nu trebuie să-i uităm și să le fim recunoscători așadar bătrânilor noștri de pretutindenea, să ne rugăm pentru ei, să-i socotim parte din propria noastră viață.

Pr. Bogdan Stelian Racoti Parohia Ortodoxă Română “Sf. Ștefan” - Cristești - Mureș

Lasă un comentariu