O matriță de bronz de pe vremea dacilor continuă să suscite interesul arheologilor, misterul din jurul acesteia fiind încă nedeslușit. Matrița este una fără precedent în istoria știută a poporului dac, iar cercetătorii cred că aceasta este o dovadă a științei și tehnologiilor incredibile cunoscute de adepții lui Zamolxe. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Matrița de bronz a fost descoperită în vara anului 2013 de cunoscutul arheolog Vladimir Brilinsky, la acea vreme administrator al sitului UNESCO din Munții Orăștie. El a descoperit matricea întâmplător, în timp ce, împreună cu un grup de tineri, a urcat în Sarmizegetusa Regia pentru degaja arborii prăbușiți după furtuna din ajunul sărbătorii de Sânziene. Matrița se afla îngropată la circa un metru, în apropiere de poarta de sud a cetății și de “valul roman”. Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafața lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. În lucrarea sa “Îndăcitul”, Vladimir Brilinsky a povestit detalii inedite despre evenimentul din 23 iunie 2013: “De departe, zăresc printre frunzele verzi locul unde fuseseră smulși arborii. Unul se rupsese de la jumătate, chiar de lângă zid, lovise cu putere alți doi care s-au prăbușit din rădăcini, lăsând în urma lor câte o groapă uriașă. Mă îndrept singur către una dintre ele, mă sprijin în bâtă și de la margine încep să scanez cu privirea toată grozăvia. Brusc, ochii mi se opresc pe o bucată de ceva, verde, cu urmele unui desen. Era un fel de cocleală ca la acoperișurile bisericilor din aramă sau cupru, care în timp devin verzi. Câțiva copii au ajuns lângă mine. Mijesc ochii obosiți de ani și deslușesc desenul ca fiind un hipopotam, curbat și cu un bot lat. Mintea mi se întunecă brusc. Visez?”
Matrița de bronz a fost scoasă din pământ și dusă în laborator. Cercetătorii au descoperit, uimiți, că misteriosul obiect antic de bronz, cu o greutate de opt kilograme și o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecționarea unor obiecte de artă din metal prețios și sticlă. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale și fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami și lei, care au dat naștere mai multor interpretări. Cu ajutorul uneltelor de acest tip se puteau ornamenta foi subțiri din aur și argint sau din aliaj pe bază de cupru, erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii.
“Matrița este o piesă extrem de complexă, ne-am dat seama de acest lucru pe măsură ce o studiam. Cercetarea ei a fost o aventură intelectuală, care ne-a purtat din spațiul mediteranean, în spațiul nord pontic, la Roma și în tot felul de locuri în care am găsit informații legate de acest fel de obiect. - a relatat conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea “Babeș-Bolyai”, cel care a coordonat cercetările și editarea volumului care descrie matrița. - Sunt o serie întreagă de animale fabuloase și reale în această matriță, iar însăși faptul că ea a funcționat la Sarmizegetusa Regia, în ajunul cuceririi romane ne spune că mediile dacice rezonau la această artă care ilustrează ființe mitologice. Există câteva preluări din acest bestiar fantastic și în arta locală din Munții Orăștiei, cum sunt grifonii, dar și alte animale. Acest lucru ne spune că aristocrația dacă rezona la tot ce înseamnă acest univers fabulos, indiferent de unde provine. Arta care ilustrează această matriță vorbește o limbă internațională cu legături în spațiul mediteranean și nord-pontic. Este foarte important că ea a fost găsită și a funcționat în Sarmizegetusa”.
Un obiect de cult? În Sarmizegetusa Regia se află ruinele a opt presupuse temple antice, iar piesa valoroasă ar fi putut fi utilizată chiar și ca obiect de cult. Locul și poziția descoperirii sale nu exclud această ipoteză. “Greutatea mare, de peste opt kilograme, și starea foarte bună de conservare eliminau ipoteze precum pierderea ei din «neatenție» sau abandonarea voluntară determinată de o deteriorare accentuată care ar fi făcut-o inutilizabilă. Rămâneau alte posibile explicații, precum existența acolo a unui atelier, ascunderea matriței de către proprietarul ei în contextul unui pericol iminent, cu speranța recuperării ulterioare, sau depunerea ei într-un cadru ritual, tot ca o formă de scoatere din uz, dar cu o cu totul altă semnificație”, afirmă experții.
Un atelier dacic. Interesant este că, un an mai târziu, în apropierea locului în care a fost găsită matrița de bronz, arheologii au dezgropat peste 90 de fragmente de sticlă brută, de diferite culori (albastru, verde, roșu purpuriu, negru, maro etc.). Cercetătorii au concluzionat că matricea și celelalte obiecte făceau parte din arsenalul unui atelier de prelucrare a sticlei, folosită în decorarea unor bijuterii. Locul unde s-ar fi aflat atelierul nu a fost descoperit.
Singurul volum apărut până în prezent, în care arheologii au încercat să ofere răspunsuri cu privire la obiectul antic, a fost publicat în 2015, sub titlul “Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, lucrare coordonată de istoricul Gelu Florea.
