O echipă de cercetători a anunțat că a creat un material supraconductor care funcționează atât la o temperatură cât și la un nivel de presiune suficient de scăzute pentru a fi utilizat efectiv în situații practice, relatează The Independent.
Materialul ar reprezenta o reușită în căutarea căreia oamenii de știință se află de mai bine de un secol, în încercarea de a realiza un material capabil să transmită electricitate fără rezistență și trecând de câmpuri magnetice din jurul materialului.
Descoperirea acestui material ar putea duce la rețele electrice capabile să transmită energie în mod omogen, economisind până la 200 de milioane de megawați pe oră, care sunt pierduți în prezent din cauza rezistenței. De asemenea, ar putea contribui la fuziunea nucleară, un proces mult așteptat care ar putea crea putere nelimitată.
Alte aplicații includ trenuri de mare viteză cu levitație și noi tipuri de echipamente medicale, sugerează cercetătorii.
Echipa a fost condusă de cercetătorul Ranga Dias, profesor de inginerie mecanică și fizică la Universitatea Rochester din New York, Statele Unite, același care a raportat anterior crearea a două materiale supraconductoare mai puțin inovatoare dar similare, în lucrări care au fost publicate în Nature and Physical Review Letters. Studiul din Nature a fost în cele din urmă retras de editorii revistei ca urmare a semnelor de întrebare cu privire la abordarea cercetătorilor implicați. De data aceasta, profesorul Dias și echipa sa au declarat că au luat măsuri suplimentare pentru a evita critici similare. Cercetătorii au căutat să valideze acea lucrare veche cu ajutorul unor date noi colectate în afara laboratorului, o echipă de oameni de știință urmărind procesul în direct și au utilizat un o abordare similară pentru cercetarea recentă.
Noul material a fost descris într-un studiu publicat joi în Nature.
Materialul a fost denumit “materieroșie” (“reddmatter”), după culoarea sa și cu referire la un material din serialul SF “Star Trek”. S-a ajuns la acest nume în timpul procesului de creare, când oamenii de știință au descoperit că, în mod surprinzător, a devenit de un “roșu foarte aprins” în timp ce era creat.
Profesorul Dias și echipa sa au realizat materialul plecând de la un metal din categoria “pământurilor rare” numit lutețiu pe care l-au combinat cu hidrogen și o mică parte de azot. Acestea au fost lăsate să reacționeze două-trei zile, la temperaturi ridicate.
Compusul creat era de un albastru intens, conform lucrării publicate. Apoi, a fost supus unei presiuni foarte mari, moment în care a trecut de la albastru la roz pe măsură ce a ajuns la supraconductibilitate și apoi a devenit din nou de un roșu intens în starea sa metalică nesupraconductibilă.
Pentru a funcționa, materialul necesită încă să fie încălzit la 20,5 grade Celsius și comprimat la aproximativ 145.000 psi. Însă, acest lucru este mult mai puțin intens decât în cazul altor materiale similare, inclusiv cele anunțate în 2020 de profesorul Dias, întâmpinate cu entuziasm și scepticism de oamenii de știință.
(AGERPRES)
