Petiție, din Târgu Mureș, pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc

Distribuie pe:

În jur de 450 de persoane au participat, vineri, 10 martie, în Târgu Mureș la manifestările dedicate Zilei Libertății Secuilor. Acestea au debutat la ora 16.00 la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureș, după care au continuat cu un marș, neautorizat, însă pe trotuare, înspre centrul orașului, la Prefectura Mureș, unde au înmânat reprezentanților guvernului o petiție. Evenimentul s-a încheiat cu decernarea premiului “Gábor Áron” acordat de CNS, lui Szili Katalin, însărcinatul prim-ministrului Ungariei, și profesorului universitar Bakk Miklós, “pentru eforturile depuse pentru cauza autonomiei”, în Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu Mureș.

În cadrul manifestării au rostit discursuri Tõkés László, președintele Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Izsak Balázs, președintele Consiliului Național Secuiesc, Erika Casajoana Daunert, membră a Comitetului Internațional al partidului Împreună pentru Catalonia (Junts per Catalunya), Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei, reprezentând formațiunea Eusko Alderdi Jeltzalea - Partidul Național Basc, Robert Starosta, președintele Asociației de Inițiativă pentru Autonomia Culturală a Sileziei, și Szili Katalin, consilier principal al premierului Ungariei.

Manifestanții au cerut Guvernului și Președintelui României să înceapă tratative despre statutul Ținutului Secuiesc cu reprezentanții legitimi ai poporului secuiesc”

Prin petiția adoptată vineri la Târgu Mureș și transmisă guvernului și președintelui țării, organizatorii solicită “să înceapă tratative despre statutul Ținutului Secuiesc cu reprezentanții legitimi ai poporului secuiesc”.

“Azi, 10 martie 2023, noi, secuii adunați în Târgu Mureș și cei care se solidarizează cu noi în țară și în străinătate, urmând calea legii și a democrației, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ținutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertății Secuiești: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este și ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime (...) Solicităm crearea regiunii administrative și de dezvoltare de sine stătătoare, cu competențe specifice, denumită Ținutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Național Secuiesc! Solicităm onorarea obligațiilor internaționale asumate de România, precum și voința comunității secuiești, iar România să adopte înaintea aderării la zona Schengen reglementările legale legate de acestea. Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ținutului Secuiesc cu reprezentanții legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Național Secuiesc și autoritățile locale din regiune!”, se arată în textul petiției, informează Agerpres.

De asemenea, în petiție se mai solicită “egalitate deplină și efectivă pentru toți locuitorii Ținutului Secuiesc” și “autonomie pentru Ținutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc”.

“Afirmăm din nou: autonomia Ținutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială și suveranitatea României, nu restricționează interesele cetățenilor de naționalitate română și a altor naționalități din Ținutul Secuiesc și nu este în contradicție cu Constituția țării. Autonomia Ținutului Secuiesc reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtone a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității. Acest lucru este și în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat și colectivitate, exercită competențele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competențe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voința liber exprimată a comunității locale, cu respectarea principiilor democratice și prin cooperarea solidară și constructivă a cetățenilor”, se susține în document.

Petiția mai subliniază că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993 și că în articolul 11 al acesteia se face referire la doleanțele exprimate de manifestanți.

“Noi toți suntem devotați păcii și siguranței mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituții al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor. În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autoritățile refuză dialogul legat de aceasta”, consideră autorii petiției.

În conținutul documentului se mai protestează împotriva “atacurilor repetate la adresa unor instituții de învățământ de limbă maghiară, hărțuirea unor autorități locale din Ținutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naționale”.

Katalin Szili, consilierul principal al lui Viktor Orban: În 16 țări din Europa există comunități autonome care își decid singure destinul, deci avem deja exemple”

Prezentă la Târgu Mureș, Katalin Szili a declarat că Europa va putea crea stabilitate pe termen lung doar dacă va garanta drepturi depline pentru minoritățile naționale, iar garanția păcii este crearea unei stabilități pe termen lung. Ea a subliniat că există o practică a autonomiei în Europa, dar “Europa o trece sub tăcere”: mulți oameni spun că nu trebuie să ne ocupăm azi de această problemă, pentru că există una mai importantă: războiul. “Acesta este într-adevăr o problemă importantă, însă mai mult ca războiul este importantă pacea, instaurarea păcii” - a spus Katalin Szili, citată de agenția de presă maghiară MTI.

Ea a mai spus că Budapesta nu uită de soarta comunităților naționale maghiare de peste hotare nici măcar pe timp de război, deoarece noua lege fundamentală declară: Ungaria își asumă responsabilitatea pentru comunitățile sale care trăiesc în afara granițelor sale. “Asumarea responsabilității înseamnă atenție zilnică” - a subliniat consilierul principal al premierului.

“Pentru guvernul ungar este important faptul că maghiarii din Transilvania doresc să-și păstreze apartenența națională ca cetățeni români și sprijină această aspirație”, a mai spus ea. “În 16 țări din Europa există comunități autonome care își decid singure destinul, deci avem deja exemple” - a declarat Katalin Szili, în opinia căreia aceste regiuni sunt mai dezvoltate. Astfel, autonomia Ținutului Secuiesc nu este doar interesul maghiarilor, ci și în interesul societății majoritare - a adăugat Szili.

Organizatorii manifestării, plângere în instanță pentru că nu au fost lăsați să își organizeze marșul pe stradă. Ei s-au deplasat spre centur doar pe trotuare

Sâmbătă, la o zi după eveniment,președintele CNMT, Tõkés László, și președintele CNS, Balázs Izsak, au anunțat, într-o conferință de presă susținută la Cluj, că vor face plângere la instanțele de judecată pentru faptul că nu au primit aviz favorabil pentru a mărșălui pe străzile Târgu Mureșului.

“Consider că a fost o măsură abuzivă din partea organelor de susținere a ordinii, că nu au aprobat manifestația noastră, respectiv au interzis manifestația noastră pe stradă. După 10 ani, iarăși am fost nevoiți să organizăm manifestația pe trotuarele Mureșului. De fapt, doar primarul orașului Soós Zoltán ar fi avut dreptul de a interzice această manifestație. El nu a interzis, dar nici nu a intervenit în favoarea noastră. Condamnăm acest act abuziv al organelor de stat. Este o rușine și o restricționare a dreptului nostru la libera asociere și la libera exprimare. De fapt, România nici după 33 de ani nu este în stare să adopte normele și valorile europene privind drepturile comune ale minorităților, dreptul de exprimare liberă, dreptul de asociere și sperăm că prin cale juridică vom avea posibilitatea să se judece acest act abuziv”, a declarat sâmbătă Tõkés László.

La rândul său, președintele CNS a spus că măsura Jandarmeriei a fost una de intimidare a comunității maghiare. “Măsura Jandarmeriei în declararea acestui eveniment ca interzis dorește să intimideze această colectivitate, care sprijină demersul nostru”, a susținut Balázs Izsak.

Ca răspuns la o întrebare din partea agenției ungare de presă MTI, președintele CNS a precizat că jandarmeria nu a amendat niciun participant în ziua de vineri, dar, pe baza experienței din anii precedenți, se așteaptă ca procesele-verbale să fie trimise ulterior. Dacă vor exista asemenea cazuri, vor fi lansate proceduri legale - a adăugat el. În opinia sa, acesta ar putea fi motivul pentru care autoritățile au filmat îndelung fețele participanților.

Tökés, supărat că, deși erau în aceeași clădire, primarul Soós Zoltán și președintele CJ Mureș Péter Ferenc nu l-au felicitat

În cadrul conferinței de presă, László Tõkés a considerat regretabil faptul că decernarea Premiului Gábor Áron de către CNS - acordat în acest an lui Katalin Szili, consilier principal al prim-ministrului Ungariei, și lui Miklós Bakk, politolog și profesor universitar - nu a putut avea loc decât în sala mică a Palatului Culturii, deoarece în sala mare a fost organizată o gală județeană a sportului, cu toate că liderii maghiari din oraș și din județ știau ce se va întâmpla pe 10 martie. Potrivit președintelui CNMT, la gala sportivă au participat primarul Târgu Mureșului, Zoltán Soós, președintele consiliului județean, Ferenc Péter, precum și ministrul sportului, Eduard Novák. “Am fost în aceeași clădire și nici măcar nu ne-am întâlnit, ca să nu mai vorbim de felicitare” - a spus el, referindu-se la premierea lui Katalin Szili.

Consilierul principal al premierului Ungariei, Szili Katalin, în timpul vizitei sale de vineri de la Târgu Mureș, a fost primită atât de primarul Soós Zoltán cât și de președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc.

Dragoș Bardoși

(surse: MTI, Agerpres, surse foto Izsak Balazs/facebook, Szili Katalin/facebook)

Lasă un comentariu