Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul în care debutează primăvara din punct de vedere astronomic, când Soarele trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, iar ziua este egală cu noaptea, în orice loc de pe Pământ.
Din acel moment, durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă până în jurul datei de 21 iunie, când se înregistrează solstițiul de vară și cea mai lungă zi din an, respectiv cea mai scurtă noapte.
Potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, în România, echinocțiu de primăvară 2023 se va înregistra luni, 20 martie, ora 23,24.
Tradiții și obiceiuri
Odată cu echinocțiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: “Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tot la această dată, copiii și tinerii se strâng în grupuri de câte trei sau de câte opt, împodobesc o creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi merg să colinde din casă în casă, recitând diverse cântece populare. Copiii le oferă stăpânilor caselor câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii, în schimbul cărora ei primesc bani, ouă sau bomboane.
Fetele poartă florile primite în păr, deoarece cred că acestea au puterea de a le face podoaba capilară să crească și le ajută inimile să rămână tinere.
Echinocțiul de primăvară mai simbolizează creația, așa cum solstițiul de vară simbolizează apogeul, echinocțiul de toamnă - începerea perioadei de resorbție, iar solstițiul de iarnă - perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocțiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creșterea fertilității pământului și a naturii, în general, iar după apariția creștinismului se aprindeau focuri pentru a “arde” iarna și a renaște, prin căldură, spiritul primăverii.
Obiceiul a fost asimilat în creștinismul românesc sub formă Focurilor Sfinților. Se crede că focurile și rugăciunile sfinților ajută la depășirea momentului crucial al echinocțiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină și întuneric, dând direcția pentru activități omenești specifice.
Astrologii susțin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă, atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane.
Lucreția Pop
