China a cerut ieri Curții Penale Internaționale (CPI) să evite “dubla măsură”, după emiterea de către acest tribunal a unui mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin este acuzat de CPI, care are sediul la Haga, în Olanda, de crimă de război pentru “deportarea ilegală” de copii ucraineni în contextul conflictului dintre Moscova și Kiev.
Reacția Chinei survine cu câteva ore înainte de începerea unei vizite de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Rusia, prima în patru ani și în cadrul căreia se va întâlni cu Vladimir Putin.
“Curtea Penală Internațională trebuie să adopte o poziție obiectivă și imparțială și să respecte imunitatea șefilor de stat conform dreptului internațional”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al diplomației chineze, ca răspuns la o întrebare pe acest subiect. Această instituție trebuie “să evite politizarea și politica dublei măsuri”, a subliniat el în fața presei, făcând referire la alte intervenții militare care nu au dus la niciun mandat de arestare împotriva unui șef de stat.
Wang Wenbin a fost întrebat despre oportunitatea ca Xi Jinping să își confirme vizita de stat în Rusia în contextul acestui mandat de arestare internațional împotriva lui Vladimir Putin.
“Cele două părți (...) vor practica un adevărat multilateralism, vor promova democrația în relațiile internaționale, vor construi o lume multipolară, vor îmbunătăți guvernanța mondială și vor contribui la dezvoltarea și progresul lumii”, a răspuns Wang Wenbin. “China își va menține poziția obiectivă și justă asupra crizei ucrainene și va juca un rol constructiv în promovarea negocierilor de pace”, a adăugat el.
Beijingul nu a condamnat public invazia rusă și critică SUA pentru livrările de arme pentru Ucraina, precum și NATO pentru că nu a ținut cont de îngrijorările Rusiei în privința securității. China a făcut totuși apel la dialog, precum și la respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor membre, deci inclusiv a Ucrainei.
Rusia amenință că va lovi cu rachetă sediul CPI
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat luni că este “pe deplin imaginabil” un atac de precizie cu o rachetă rusească hipersonică asupra sediului Curții Penale Internaționale (CPI). “Suntem cu toții la mila lui Dumnezeu și a rachetelor”, a scris Medvedev, fost președinte al Rusiei între 2008 și 2012, pe contul său de Telegram. Dmitri Medvedev susține în mesajul său că este “pe deplin imaginabilă utilizarea precisă a unei rachete hipersonice Onyx lansată de pe o navă din Marea Nordului împotriva sediului Tribunalului de la Haga”.
“Tribunalul este pur și simplu o organizație mizerabilă, nu reprezintă populația țărilor NATO. De aceea, ei nu vor începe un război. Le va fi frică. Nimănui nu-i va părea rău. Așa că, domnilor judecători, priviți cu atenție cerul...”, a avertizat fostul președinte rus.
Consecințele emiterii unui mandat de arestare pe numele președintelui unei puteri nucleare vor fi monstruoase pentru dreptul internațional, susține el. “Au decis să judece un președinte al unei puteri nucleare care... nu participă la CPI, din aceleași motive ca și SUA și alte țări”, afirmă Medvedev în postarea sa de pe Telegram, potrivit Reuters. “De acum nimeni nu se va mai adresa organismelor internaționale, toți vor negocia între ei separat. Toate deciziile stupide ale ONU și ale altor structuri se vor face țăndări. Începe declinul sumbru al întregului sistem de relații internaționale”, mai susține Medvedev.
Analiză France Presse: Ucraina se teme de vizita lui Xi Jinping la Moscova
Vizita de două zile a președintelui Xi Jinping care a început ieri la Moscova suscită temeri la Kiev, preocupat că Beijingul, aliatul strategic al Rusiei, s-ar putea decide în cele din urmă să-i livreze acesteia arme, influențând astfel rezultatul războiului, comentează luni, într-o amplă analiză, France Presse.
Beijingul joacă cartea neutralității: nu a condamnat și nici nu a susținut explicit ofensiva rusă. Dar în timp ce insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a Ucrainei, China a adus un sprijin diplomatic real Moscovei de la declanșarea invaziei acesteia la 24 februarie 2022 în Ucraina, notează AFP.
În absența oricărui tip de pârghie, ucrainenii speră că presiunea aliaților lor occidentali asupra puterii chineze să ajute la prezervarea acestui fragil echilibru.
“Așteptările Ucrainei sunt minime: ca situația de acum să nu se deterioreze”, apreciază Serghii Solodki, director-adjunct al Centrului de analiză ucrainean New Europe.
Subiectul este într-atât de sensibil încât autoritățile ucrainene nu doresc să comenteze public această vizită, preconizată de luni până miercuri la Moscova, în cadrul căreia Vladimir Putin și Xi Jinping urmează să se întâlnească de cel puțin două ori.
“Ucraina va urmări îndeaproape această vizită”, s-a limitat să declare pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, exprimându-se sub rezerva anonimatului.
“Pentru noi este de o importanță crucială ca China să-și mențină politica sa de respect neclintit pentru integritatea teritorială a altor țări”, a adăugat el, în condițiile în care Moscova revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene - peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, Donețk, Lugansk (în est), Herson și Zaporojie (în sud), anexate ilegal în 2022.
În paralel, SUA au acuzat în februarie Beijingul că ar lua în considerare livrări de arme către Rusia, a cărei invazie s-a împotmolit.
“Suntem convinși de faptul că liderii chinezi iau în considerare furnizarea de material letal” Rusiei, a declarat recent directorul CIA, William Burns, la postul de televiziune CBS.
Potrivit informațiilor media, este vorba în special de muniții și drone.
Până în prezent, doar Iranul a furnizat drone de luptă Moscovei, care le utilizează îndeosebi pentru a ataca infrastructurile energetice ucrainene.
Washingtonul apreciază că Beijingul livrează deja material non-letal Rusiei, conform AFP.
“Dacă ar începe furnizarea de arme, aceasta ar constitui o problemă serioasă pentru noi”, a recunoscut la începutul lunii martie un alt înalt responsabil ucrainean, sub rezerva anonimatului.
Secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, Oleksii Danilov, a minimizat însă posibilitatea unor astfel de livrări. “China nu va fi complice al Rusiei”, a apreciat el într-un interviu publicat vineri.
De asemenea, analistul ucrainean Iuri Poita, în prezent cercetător invitat la Institutul de cercetare
în domeniul apărării și securității naționale, cu sediul în Taipei, consideră o astfel de eventualitate puțin probabilă în acest stadiu.
“Nu ne așteptăm la livrări de tancuri, aviație sau sisteme de rachete cu lansare multiplă chineze pe termen scurt”, apreciază el.
China încearcă de fapt pe moment să se erijeze într-un posibil mediator. La sfârșitul lunii februarie, Beijingul a publicat un document în 12 puncte, cerând în special Moscovei și Kievului să revină la masa discuțiilor.
Dar, contrar a ceea ce cer Ucraina și Occidentul, Beijingul nu menționează retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, propunând în schimb să se pună capăt sancțiunilor `unilaterale' împotriva Rusiei.
Documentul a fost respins de occidentali, dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, atent să nu irite Beijingul, consideră “necesar” să se “lucreze” cu această țară.
În pofida schimburilor de opinii episodice între șefii diplomației ucrainene și chineze, Zelenski nu s-a întâlnit cu Xi Jinping de la începutul invaziei ruse, lucru pe care a spus public că și-l dorește.
“Zelenski a încercat încă din august să comunice cu Xi”, dar “China nu a răspuns”, dezvăluie analistul Poita.
Potrivit mass-media ucrainene, o astfel de conversație ar putea avea loc după vizita președintelui chinez la Moscova, dar “nu se va înregistra niciun progres”, prezice același analist ucrainean.
Atât în plan economic, cât și geopolitic, “Rusia este foarte importantă pentru China, mult mai importantă decât Ucraina” pe care Beijingul o consideră drept o “zonă de influență rusă, o zonă gri” între Vest și Est, afirmă Iuri Poita.
Iar Kievul “nu a elaborat cu adevărat niciodată o politică față de China” și nici ambasador nu are de doi ani la Beijing, adaugă Solodki, potrivit căruia “nu este cazul să sperăm că dintr-odată China ne va auzi”.
