Care e legătura dintre dragoste și moralitate, credință și familie, convingere și ipocrizie? Cum ar reacționa un părinte - cap al familiei -, de profesie preot, la vestea că fiul său, căruia îi pregătea terenul să îi calce pe urme, e homosexual și are propriile convingeri despre viață, lume și religie? Cum ar reacționa comunitatea în mijlocul căreia trăiește și care îl consideră un model? Și, mai ales, cum va evalua noțiunea atât de alunecoasă de păcat în momentul în care își va da seama că nici el nu e fără prihană?
Spectacolul “Tatăl meu, preotul” de Gabriel Sandu pune întrebări incomode, dar legitime și foarte actuale.
“Ce face o familie tradițională când apare - fără sfidare și fără rea-voință - problema homosexualității? Ne iubim în continuare sau ne urâm în propria casă? Mai e adevărul meu singurul adevăr valabil? Această întrebare îmi doresc eu să fie reacția publicului la spectacolul «Tatăl meu, preotul».” (Leta Popescu, regizoarea spectacolului)
“Tatăl meu, preotul prezintă caracteristici puternice ale unui teatru social fiindcă abordează, într-o cheie totuși cu tentă comică, probleme stringente ale societății românești contemporane.” (Oana Balaci, LiterNet.ro)
Distribuția spectacolului este formată din actorii: Vlad Bîrzanu, Dan Rădulescu, Monica Ristea, Alexandru-Andrei Chiran și Cristian Iorga.
Regia e semnată de Leta Popescu, scenografia îi aparține lui Tiberiu Toitan, iar muzica a fost compusă de Magor Bocsárdi. Regia tehnică e asigurată de Stelian Chițacu, iar sufleor a fost Laura Moldovan.
Următoarea reprezentație va avea loc sâmbătă, 25 martie, de la ora 19.30, la Sala Mică.
Spectacolul e recomandat persoanelor cu vârsta peste 16 ani.
Biletele pot fi achiziționate în format electronic de pe platforma www.biletmaster.ro
Casieria de la Sala Mare este deschisă de luni până vineri între orele 9.00-19.00, iar Casieria de la Sala Mică este deschisă cu o oră înainte de spectacole atât în timpul săptămânii, cât și în weekend.
P.R. Marketing
