Parlamentarii ungari așteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunța la obiceiul de a emite păreri critice despre guvernul ungar și statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice în schimb aderarea Suediei la NATO, a declarat, duminică, directorul politic al guvernului condus de Viktor Orban, Balazs Orban.
“Este clar ca lumina zilei că noi susținem aderarea Suediei (la NATO), guvernul deja a luat o decizie, și acum ea este la parlament, dar aici există o mică problemă”, a spus Balazs Orban la postul public de radio ungar, citat de agenția MTI.
“Unii parlamentari ungari nu se simt confortabil (față de această aderare), pentru că ei au văzut în ultimii ani cum unii membri ai guvernului suedez și-au făcut un obicei din a pune mereu la îndoială starea democrației în Ungaria, au jignit întruna alegătorii și parlamentarii ungari, și odată cu ei întreaga Ungarie”, a explicat oficialul ungar.
Ungaria nu emite poziții asupra chestiunilor ce țin de afacerile interne ale Suediei și se așteaptă la același lucru din partea acestei țări, iar “parlamentarii ungari așteaptă asigurări (din partea membrilor guvernului suedez) că nu vor mai exista dezbateri politice între ei (despre Ungaria) și că nu există probleme cu bazele cooperării ungaro-suedeze”, a mai spus Balazs Orban.
În cazul Finlandei, există o “prietenie istorică unică și o alianță” a Ungariei cu această țară și “se pare că am reușit să obținem asigurări din partea finlandezilor că aceste probleme nu vor persista în viitor”, dar situația este diferită în cazul Suediei, a explicat mai departe același oficial ungar.
Turcia și Ungaria sunt singurele țări membre ale NATO care încă nu au ratificat aderarea Suediei și Finlandei la această organizație, țări pe care premierul ungar Viktor Orban le-a acuzat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc “minciuni sfruntate” despre situația democrației și a statului de drept în Ungaria.
Dar președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat, vinerea trecută, că și-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la Alianță, parlamentul de la Ankara urmând să o ratifice. Cât despre ratificarea aderării Suediei, Erdogan a spus că aceasta mai așteaptă, întrucât guvernul de la Stockholm nu a dat curs cererilor Ankarei de a extrăda către Turcia persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizații teroriste, în special din zona kurdă.
Imediat după declarația președintelui turc, Ungaria a anunțat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei la NATO. (Agerpres)
Tensiuni în Israel - Washington-ul și Bruxelles-ul nu văd cu ochi buni acțiunile premierului israelian
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a demis duminică ministrul apărării, Yoav Galant, care cu o zi în urmă a cerut suspendarea reformei judiciare ce a declanșat proteste stradale care nu contenesc de la începutul anului, transmite Reuters. “Premierul Benjamin Netanyahu a decis eliberarea din funcție a ministrului apărării, Yoav Galant”, a anunțat biroul prim-ministrului israelian. Gallant, parlamentar din partidul de dreapta Likud al lui Netanyahu, a rupt, sâmbătă, unitatea guvernului, cerând public premierului să suspende legislația propusă. Potrivit ministrului acum demis al apărării, protestele masive contra reformei judiciare, la care participă și un număr tot mai mare de militari rezerviști, afectează de asemenea armata israeliană și astfel ar fi subminată securitatea națională.
Ministrul justiției, Yariv Levin, a anunțat la începutul lunii ianuarie un plan de reforme judiciare ce include adoptarea unei clauze “derogatorii” care să permită parlamentului să anuleze cu majoritate simplă o decizie a Curții Supreme, pentru a crește puterea politică a aleșilor și a o reduce pe cea a magistraților. Curtea Supremă israeliană este compusă din 15 judecători, care odată numiți rămân pe post până la vârsta de 70 de ani, iar în lipsa unei Constituții propriu-zise, puterea judiciară este singura care controlează activitatea guvernului. Curtea Supremă poate să anuleze orice norme pe care le consideră contrare legilor de bază cu rang constituțional.
Netanyahu conduce guvernul cel mai de dreapta din istoria Israelului, prin urmare, acesta nu este privit favorabil la Washington și nici la Bruxelles. Premierul israelian a acuzat Curtea Supremă de partizanat politic împotriva sa, motiv pentru care a lansat reforma ce a provocat protestele masive susținute de opoziție.
Consulul general al Israelului la New York a anunțat duminică că demisionează în semn de protest față de demiterea de către prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ministrului Apărării, Yoav Gallant. “Nu mai pot continua să reprezint acest guvern”, a spus Asaf Zamir pe Twitter. “Cred că este de datoria mea să mă asigur că Israelul rămâne un far al democrației și libertății în lume”.
Statele Unite s-au declarat duminică “profund îngrijorate” de situația din Israel. “Suntem profund îngrijorați de evenimentele de astăzi din Israel, care subliniază încă o dată nevoia urgentă de compromis”, a declarat, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson. “Continuăm să îndemnăm conducerea israeliană să găsească un compromis cât mai curând posibil. Credem că aceasta este cea mai bună cale de urmat pentru Israel și toți cetățenii săi”, a adăugat ea. (Agerpres)
