Sindromul urâțeniei afectează tot mai multe persoane

Distribuie pe:

Medicul psihiatru Anamaria Ciubară a explicat, pentru România TV, ce este tulburarea dismorfică corporală, denumită și sindromul urâțeniei, care începe de obicei în copilărie, odată cu conștientizarea unui așa-zis defect cheie.

Dependenți de operațiile estetice

Potrivit specialistului, mulți oameni au învățat să se vadă urâți și să se comporte ca atare, subjugându-și propriile merite și întărind tot mai mult imaginea devalorizantă pe care o au despre ei înșiși.

Majoritatea oamenilor se acceptă așa cum sunt, dar sunt și persoane adulte care, cu timpul, ajung dependente de operațiile estetice, pentru că în permanență vor găsi ceva de corectat în aspectul lor.

În prezent, o influență majoră o au și rețelele sociale, dar și filtrele de înfrumusețare. Folosite în exces, acestea ajung să provoace dependență, mai ales adolescenții și femeile fiind nemulțumiți de modul în care arată în realitate.

Comportamentul persoanei în cauză devine obsesiv-compulsiv, putând-se manifesta strict în legătură cu acel defect (de exemplu, când într-o conversație cu prietenii survine ca subiect ceva înrudit) sau poate fi permanent, la acele persoane plăcute ca aspect, însă care se percep ca hidoase, având probleme în a interacționa cu cei din jur.

În acest caz, de cele mai multe ori, se asociază bulimia sau anorexia, tulburări maniacale, iar un consult de specialitate va indica terapia cu antidepresive.

Mulți nu consideră că au vreo problemă...

“Întâlnim persoane care sunt excesiv de preocupate de imaginea lor corporală și în mod special de imaginea fizică, de modul cum arată.

Social media a crescut numărul persoanelor preocupate obsesiv de imaginea corporală și, totodată, a crescut numărul persoanelor care pot fi identificate cu tulburarea dismorfică corporală.

Niciodată în istoria umanității nu ne-am confruntat cu un asemenea grad ridicat de preocupări asupra modului în care arătăm. Majoritatea aplicațiilor din social media (Instagram, TikTok, Shapchat, Facebook) prezintă riscul de a ne afecta modul în care ne percepem sub influența masivă a unor modele care apar în social media.

În realitate, majoritatea persoanelor afectate nu sunt diagnosticate, pentru că acestea nu se gândesc că preocuparea lor obsesivă pentru aspectul fizic reprezintă o problemă de sănătate. În rândul adolescenților, tulburarea este mult mai frecventă, deoarece pentru aceștia imaginea corporală este esențială. Modul în care ei se percep, dar și modul în care alții îi percep reprezintă un element definitoriu în conturarea stimei de sine”, spune și psihologul Mihai Copăceanu.

Frumusețea nu ține doar de exterior!

Psihologul Keren Rosner a explicat faptul că frumusețea nu există numai în exterior, ci ea se află și în interiorul nostru.

Astfel, pentru a-și crește încrederea în sine, oamenii ar trebui să fie atenți la ceea ce înseamnă frumusețe, pentru că frumusețea nu înseamnă doar un chip cu anumite trăsături, ci include și personalitatea.

“Desigur, criteriile clasice de frumusețe valabile până în ziua de astăzi sunt simetria și proporția. Însă o persoană frumoasă înseamnă și o persoană care este plăcută, este simpatică, binevoitoare, optimistă. Deci, sunt multe trăsături de caracter care îmbunătățesc și care fac ca o persoană să fie agreabilă, plăcută, frumoasă.

Dacă cineva își dorește cu adevărat să fie frumos, ar trebui să țină cont și de partea sufletească, interioară, de echilibrul psihic. Așadar, dincolo de chip, toată lumea interioară a individului face ca frumusețea să aibă o aură pe care și-o dorește fiecare”, a concluzionat Keren Rosner. (L.P.)

Lucreția Pop

Lasă un comentariu