Inflația în domeniul alimentar rămâne semnificativă * Prețurile alimentelor vor rămâne la un nivel ridicat * Seceta și fenomenele climatice vor avea impact asupra aprovizionării cu anumite produse agricole * Bolile animalelor sporesc incertitudinea perspectivelor privind producția de carne * Aproape jumătate din producția de mere va fi procesată * Mai puține vaci, mai puțin lapte
La finele lunii martie, Comisia Europeană a dat publicității ediția de primăvară a Raportului privind perspectivele pe termen scurt pentru piețele agricole din UE. Documentul, pe care îl prezentăm în sinteză, prezintă, detaliat, cele mai recente tendințe pentru o serie de sectoare agroalimentare, la nivelul Uniunii, în contextul războiului din Ucraina și al impactului acestuia asupra fermierilor europeni.
Perspective pe termen scurt
Efectele negative ale războiului din Ucraina, costurile ridicate ale inputurilor și inflația în domeniul alimentar, cauzate de acest conflict, continuă să afecteze piețele agricole și opțiunile consumatorilor din țările Uniunii Europene. În plus, multe regiuni ale UE s-au confruntat cu o iarnă secetoasă, după vara caldă și uscată a anului trecut, ceea ce a înrăutățit și mai mult disponibilitatea apei în regiunile cu resurse deja scăzute. Acest lucru i-ar putea determina pe fermieri să renunțe la culturile care necesită consum mai mare de apă.
La nivel macroeconomic, prognoza actuală a UE este, relativ, mai favorabilă decât în toamna anului 2022, în ciuda incertitudinilor legate de aprovizionarea cu energie pentru iarna viitoare și a tensiunilor recente pe piețele financiare. Prețurile ridicate ale produselor au contribuit, anul trecut, la contracararea costurilor ridicate ale inputurilor, iar veniturile agricole au crescut, în medie, înregistrându-se, însă, disparități sectoriale și regionale semnificative.
Cel mai recent raport privind perspectivele pe termen scurt arată că scăderea inflației în domeniul energetic ar putea aduce o oarecare relaxare în ce privește prețurile inputurilor. Îngrășămintele, în special cele pe bază de azot, ar putea deveni mai disponibile și mai accesibile, comparativ cu 2022. Totuși, prețurile la îngrășăminte și la energie sunt, încă, de două ori mai mari decât la începutul anului 2020. Fermierii au început să se adapteze la această nouă situație și să răspundă și cerințelor de mediu și climatice. Într-adevăr, ei se orientează din ce în ce mai mult spre culturi cu nevoi mai scăzute de îngrășăminte, estimându-se că utilizarea îngrășămintelor minerale va fi sub media pe termen lung, și în viitorul apropiat.
Inflația în domeniul alimentar rămâne semnificativă, prețurile medii ale alimentelor în UE fiind cu 19,5% mai mari în februarie 2023 decât în februarie 2022. Este de așteptat ca populația să cumpere alimente de bază mai ieftine și să-și modifice preferințele în ce privește diferitele tipuri de alimente, de exemplu, consumând mai multă carne de pasăre și mai puțină carne de vită.
Per total se estimează că prețurile alimentelor vor rămâne la un nivel ridicat.
Seceta și fenomenele climatice vor avea impact asupra aprovizionării cu anumite produse agricole.
Producția de ulei de măsline din UE, în 2022/2023, a scăzut cu aproape 40%, ceea ce a dus la prețuri mai mari. În unele cazuri, pe lângă livrările mai reduse ca număr, calitatea ar putea fi, de asemenea, afectată. Acesta este cazul, de exemplu, al recoltei de portocale din țările producătoare ale Uniunii.
Pe lângă fenomenele meteo și restricțiile legate de costuri, bolile animalelor sporesc incertitudinea perspectivelor privind producția de carne. Sectorul păsărilor de curte s-a confruntat cu focare de gripă aviară, în timp ce sectorul cărnii de porc a fost afectat de pesta porcină africană. Ambele situații determină reducerea exporturilor UE ale acestor produse.
Culturile arabile
Vremea caldă și secetoasă a afectat producția de cereale din țările Uniunii, în 2022, în special la porumb, unde cantitățile obținute au scăzut, în unele cazuri, cu 25%. Creșterea importurilor din Ucraina ajută regiunile UE afectate de secetă să-și satisfacă necesarul intern, cea mai mare parte a importurilor fiind preluată de sectorul furajer. UE continuă să-și crească exporturile de grâu (+9,4%, 32 milioane de tone) pentru a răspunde cererii globale.
Producția totală de cereale din UE, în 2023/24, ar putea atinge 288,4 milioane de tone (+8,6% față de anul 2022), în condiții meteorologice normale. Se preconizează că o scădere a producției de carne va reduce și utilizarea cerealelor pentru furaje, în beneficiul producției alimentare, care va crește ușor.
Producția de semințe oleaginoase din UE ar putea crește, în 2023/2024, cu 7%, atingând un nou record de 33,6 milioane de tone. Se estimează că, în 2023, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr, la nivelul Uniunii, va scădea cu 3% sub media pe 5 ani, la 1,455 milioane de hectare, dar că randamentele vor fi în conformitate cu media pe termen lung, rezultând o producție de sfeclă de zahăr de aproximativ 111 milioane de tone.
Culturi specializate
Potrivit raportorilor, aproape jumătate din producția de mere va fi canalizată spre procesare, ca rezultat al disponibilității mai mari de fructe de calitate inferioară, nepotrivite pentru consum, al prețurilor scăzute ale acestora, al oportunităților de export mai reduse și al costurilor ridicate cu energia pentru depozitare. Consumul de mere proaspete ar putea scădea (dar mai puțin decât în cazul altor fructe), în timp ce consumul de fructe procesate va crește, datorită cantităților mai mari, precum și orientării consumatorilor către produse procesate în locul celor proaspete, care sunt mai scumpe.
Lapte și produse lactate
Producția de lapte din UE a rămas destul de stabilă în 2022, deși cu un conținut mai scăzut de grăsimi și proteine din lapte și, prin urmare, a determinat reducerea posibilităților de procesare. În special, vremea caldă și uscată a fost cea care a afectat calitatea și disponibilitatea culturilor de iarbă și furaje, stresând, în același timp, animalele. În 2023, scăderea prețului laptelui crud în UE va contribui, probabil, la accelerarea sacrificărilor, deoarece costurile pentru hrana animalelor și alte inputuri ar putea rămâne ridicate. În ansamblu, efectivul de vaci lapte din UE ar putea scădea cu 1%, iar producția totală de lapte cu 0,2%. Pe partea pozitivă, exporturile UE de brânză ar putea crește cu 2%, determinate de o redresare a cererii, în China, și de o cerere stabilă în Regatul Unit și SUA.
Carne și produse din carne
Producția de carne de vită din UE a scăzut, în 2022, cu 2,4% și este de așteptat să scadă în continuare în 2023, cu 1,6%. Consumul de carne de vită pe cap de locuitor din UE este de așteptat să urmeze o tendință de scădere, pe termen lung, și ar putea rămâne ușor sub 10 kg în 2023 (-1,7%), și din cauză că, în comparație cu alte tipuri, carnea de vită este mai scumpă.
De asemenea, producția de carne de porc a scăzut în medie cu 5,6%. Din cauza ofertei limitate, consumul intern a scăzut cu 2,8% în 2022, ajungând în medie la 31,8 kg pe cap de locuitor. Se estimează că producția va scădea și mai mult în 2023, cu 5,5%.
Consumul de carne de pasăre s-ar putea mări cu 2,5%, iar importurile cu 7%, în 2023, pentru a acoperi creșterea cererii de pe piață. (sursa și foto - agriculture.ec.europa.eu/news/short-term-outlook-report-war-ukraine -continues-impact-eu-farmers-2023-03-30-en)
Textul integral al raportului poate fi accesat la adresa:
https://agriculture.ec.europa.eu/system/files/2023-03/short-term-outlook -spring-2023-en-1.pdf
N. trad. Inputurile agricole sunt definite ca produse permise pentru utilizare in agricultura ecologică. Acestea includ furajele, fertilizatorii și produsele de protecție a plantelor, precum și agenții de curățare și aditivii utilizați in producția alimentară.
Ileana Sandu
