Omul - ființă socială
Experiența pandemiei ne-a forțat să revizităm un adevăr despre condiția umană, și anume acela că oamenii sunt ființe profund sociale. Nu doar că avem nevoie de companie și interacțiune, însă dezvoltarea noastră, starea de bine și longevitatea sunt condiționate de calitatea relațiilor cu cei din jurul nostru.
De când venim pe lume căutăm și dezvoltăm metode și instrumente de a comunica cu cei din jurul nostru. Pe măsură ce creștem, încercăm să devenim din ce în ce mai buni în modalitățile de a dezvolta conexiuni emoționale cu familia, colegii și prietenii. Învățăm cum sunt organizate comunitățile din care facem parte și să identificăm rolul nostru în fiecare dintre ele.
Și apoi ne petrecem viața cultivând relații profunde care ne aduc pace, împlinire și bucurie. Mai mult, ne dau sentimentul de apartenență, ne motivează să fim mai buni și reprezintă o sursă de sprijin în momente dificile. Bineînțeles, apar și conflicte, dezamăgiri, pierderi. Uneori ne simțim izolați, neînțeleși sau neacceptați. Însă, indiferent prin ce greutăți trecem, pe întreg parcursul vieții ne căutăm parteneri de drum.
Pandemia ne-a forțat să diminuăm, pentru o perioadă, intensitatea conexiunilor cu ceilalți. Noile tehnologii au facilitat contextul și am experimentat școala la distanță, munca la distanță, cumpărături la distanță, întâlniri cu familia și prietenii la distanță. Deși aceste concepte au devenit mai flexibile, realitatea este că omul rămâne o ființă socială care are nevoie de compania celorlalți.
Există multe discuții despre roboți și inteligență artificială. Sigur, tehnologia ne oferă avantaje enorme și va continua să evolueze. Este un lucru benefic și face parte din progresul lumii noastre. Însă oamenii vor avea nevoie întotdeauna de conexiune umană pentru a se dezvolta și a prospera. Tehnologia are rolul său în viețile noastre și are potențialul de a face mult bine. Cel puțin atâta vreme cât vom ști să identificăm corect unde ne este aliat și unde ne încurcă.
De exemplu, școala nu este doar despre transmiterea unor informații. Este despre a-ți găsi locul între colegi, a negocia conflicte și compromisuri, de a observa diferite modele de acțiune și
consecințele lor. Dar și despre buna gestionare a concurenței, despre echilibrul dintre muncă și distracție sau depășirea în mod sănătos a eșecurilor.
Utilitatea tehnologiei nu este școala la distanță, ci infuzarea informațiilor esențiale formării adulților de mâine cu noi metode de a cultiva curiozitatea, de a le deschide orizonturile și a le forma o relație benefică cu tehnologia. Dar și de a le antrena discernământul și controlul asupra acestui nou mediu în care ei trăiesc.
Similar, a lucra într-un spațiu comun nu este despre semnarea condicii, ci despre energia care se formează atunci când oamenii sunt în prezența colegilor. Este despre motivare, dialog, mesaje non-verbale și toate celelalte aspecte care nu pot fi transmise cuprinzător de la distanță. Cel puțin nu tot timpul.
Faptul că anumite lucruri sunt posibile prin intermediul noilor aparate care sunt prezente în viețile noastre, nu înseamnă că sunt și cea mai bună soluție pentru noi, oamenii. Nu este despre a găsi înlocuitori pentru oameni, ci despre a dezvolta instrumente complementare care să ne ajute să trăim vieți mai bune.
Altfel spus, vorbim foarte mult despre tehnologie și prea puțin despre omenie. Iar tehnologia care nu este guvernată de omenie va face mai mult rău decât bine. Nu există tehnologii rele, ci doar utilizate greșit. Ține de noi să atribuim acestor instrumente roluri adecvate și să le dezvoltăm în armonie și în sprijinul oamenilor. Iar scopul este întotdeauna expansiunea experienței umane, nu limitarea acesteia.
Chat-GPT o variantă de inteligență artificială
Nu de mult, a apărut și a avut o ascensiune rapidă în spațiul public o aplicație, accesibilă tuturor, denumită “ChatGPT” - (Generative Pre-trained Transformer), care a devenit un partener de dialog virtual veritabil și despre care s-a discutat atât în termeni de bine, cât și de rău.
Pentru că tot am adus în discuție omul ca ființă socială, precum și adaptarea după pandemie la modalitatea de participare la diverse forme de pregătire profesională, am scris următoarea întrebare în această aplicație:
Întrebare: Ce părere ai, cum ar trebui să se desfășoare pregătirea continuă a evaluatorilor în România? Prin seminarii la clasă, ca înainte de pandemie, sau online? Cât de mult crezi că este necesară interacțiunea umană și schimbul de experiențe?
Răspuns ChatGPT: În opinia mea, pregătirea continuă a evaluatorilor din România ar trebui să se desfășoare într-un mod flexibil, care să permită atât instruirea online, cât și cea în clasă.
Online-ul a demonstrat că poate fi o metodă eficientă de instruire, mai ales în timpul pandemiei, când interacțiunea față în față a fost limitată din cauza restricțiilor de sănătate publică. Pregătirea online oferă, de asemenea, flexibilitatea de a accesa cursuri și seminare de oriunde, oricând, ceea ce poate fi un avantaj important pentru evaluatorii care trăiesc în zone mai îndepărtate sau care au programul ocupat.
Cu toate acestea, cred că interacțiunea umană și schimbul de experiențe sunt importante și ar trebui să fie încurajate atunci când este posibil. Întâlnirile în clasă pot oferi oportunități, pentru colegi, de a interacționa și a discuta problemele comune, pentru a învăța unii de la alții și pentru a consolida comunitatea evaluării.
În plus, o combinație între pregătirea online și cea în clasă ar putea fi o soluție ideală, oferind evaluatorilor o flexibilitate mai mare în alegerea modului de instruire. Această abordare ar putea fi foarte utilă pentru evaluatorii care doresc să-și continue formarea continuă, dar care nu pot participa la cursurile în clasă, din diferite motive.
În general, cred că este important să existe opțiuni flexibile pentru instruirea evaluatorilor în România, astfel încât aceștia să poată alege cea mai potrivită modalitate de învățare pentru nevoile lor individuale și pentru circumstanțele lor personale.
Cum vi se pare răspunsul? Aplicației i-au trebuit 20 de secunde pentru formularea acestui răspuns.
Pare coerent, și am putea spune că și diplomatic, pentru că a atins toate variantele posibile. Analiza acestor informații poate fi utilă, operativă și un sprijin în luarea deciziilor. Există, de altfel, și numeroase exemple în care răspunsurile ChatGPT erau eronate.
De aceea este nevoie de filtrul uman.
Concret vorbind despre pregătirea continuă oferită de ANEVAR, aceasta se derulează chiar în termenii prezentați mai sus, în răspunsul aplicației.
Pentru cursurile de formare se utilizează varianta online datorită faptului că răspândirea cursanților este pe întreg teritoriul României și această modalitate de lucru poate asigura același nivel calitativ al pregătirii și adaptarea programului cursanților la cele 150 de ore de pregătire continuă.
Pentru seminarele de pregătire continuă vor exista ambele variante posibile. În prima parte a anului, programarea acestor seminare va avea în vedere întâlnirile la sală. Consolidarea comunității și posibilitatea dialogului între cursanți reprezintă obiectivul acestei prime perioade. În a doua perioadă, programul va include și seminare în format online. Desigur că testele online au rămas valabile pe întreaga perioadă a anului.
Avem în fața noastră aceste direcții la care trebuie să ne adaptăm.
Socializarea, manifestările profesionale la distanță, precum și inteligența artificială sunt deja parte integrantă din viețile noastre. Nu ne rămâne decât să folosim inteligența umană și să extragem din acestea potențialul maxim benefic nouă, ca oameni.
Adrian Vascu
