Motto: “Jurnalismul reprezintă activitatea de a strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane. Cei ce practică jurnalismul se numesc jurnaliști”.
* “Ani de zile, am tot scris, în pofida comentariilor tembele ale unor cocote semianalfabete, semnatare prin foițe de pripas, că e o rușine națională ca domnul primei uniri, cea de la 1600, Mihai Viteazul, să zacă neodihnit și descăpățânat, cu trupul la «Torda» trădării și cu capul la Mănăstirea din Dealul Târgoviștei - fosta capitală a Țării Românești. Că ar trebui reunite sfintele-i rămășițe în Catedrala Neamului, care se pare că nu se mai gată, precum zidul Meșterului Manole, în lipsă de «Ane» jertfelnice, și boicotată de atei, hapsâni și spioni în sutană de falși predicatori. «Și am tot sperat că va veni o zi în care niște Bărbați adevărați, niște Români adevărați vor urni lucrurile, spre a spăla obrazul Neamului, scuipat de lăcomia, suficiența și lipsa de patriotism a guvernanților de două parale»“.
Mariana Cristescu (1948 -2023), jurnalist, redactor cultural (șef secție) cotidianul “Cuvântul liber”, scriitor.
***
* “E un moment critic în învățământul românesc; reforma trebuie s-o facă dascălii, elevii și părinții deopotrivă; esența e de a pregăti oamenii-cetățenii de mâine; elevii să nu fie înrobiți calculatoarelor; școala trebuie redată școlii, condiția dascălului să se reconsidere; e necesară restabilirea autorității dascălului în școală printr-o lege. În final cui datorăm ceea ce suntem în viață? În mare parte dascălilor din școală celor dăruiți meseriei-care toată viața lor «luminează ca o lumânare ca să lumineze pe alții». Si nici o lumânare nu luminează dacă nu lăcrimează!”
Octavian Paler (1926-2007), scriitor, jurnalist, editorialist român.
***
* “O veche legendă din istoria vechilor greci spune despre un uriaș cu numele Argus. Acest
Argus avea o sută de ochi, dar niciodată nu dormea decât cu doi ochi; cu ceilalți nouăzeci și opt priveghea neîncetat, deoarece avea foarte mulți dușmani. Mult au încercat dușmanii lui să-l răpună, dar n-au putut, căci el stătea mereu de veghe. Atunci, zeul Apollo, un mare dușman al lui, făcu un alt plan de răpunere. Se apropie de uriaș cu o muzică dezmierdătoare și începu să-i cânte cântece de desfătare. Uriașul începu să asculte cu plăcere cântecele și, încetul cu încetul, ochii lui începură să adoarmă. Pe lângă cei doi ochi, se mai închiseră doi... și apoi încă doi... până ce, peste câteva săptămâni, Argus dormea cu nouăzeci și opt ochi și priveghea numai cu doi. Zeul stăruia înainte cu cântecele, până ce, pe urmă, Argus adormi cu toți ochii. Atunci, zeul scoase sabia și îi tăie capul.”
Este o istorie plină de înțeles pentru noi, creștinii!... Iisus Mântuitorul ne-a lăsat un fel de testament cuvintele: “Luați seama, vegheați și rugați-vă!” (Marcu 13, 33), căci Satana umblă ca un leu, căutând pe cine să înghită. Un creștin adevărat trebuie să fie - așa cum era Argus - plin de ochi sufletești, căci lumea e plină de ispite și de vrășmași sufletești. Să avem în vedere cuvintele scripturistice: “Ferice de cei ce priveghează” (Luca 12, 37).
P.S. Matei cap. 7. vers. 24-27: “Oricine aude aceste cuvinte ale mele și le îndeplinește asemăna-se-va bărbatului înțelept care a clădit casa lui pe stâncă. A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le îndeplinește asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care și-a clădit casa pe nisip. Și a căzut ploaia și au venit râurile mari și au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și a căzut. Și căderea ei a fost foarte mare. Să luăm aminte”. Amin.
Cu dragoste creștină, părintele Ilie
