În prima zi de curs, un profesor de la facultatea de drept a intrat în auditoriu şi primul lucru pe care l-a făcut a fost să ceară numele unui student care stătea în primul rând:
- Cum te numeşti?
- Numele meu este Nelson.
- Ieşi din clasa mea şi nu te mai întoarce niciodată!, a strigat profesorul iritat. Nelson era nedumerit. Când a văzut
ca se îndreaptă spre el, s-a ridicat repede, şi-a adunat lucrurile şi a părăsit clasa. Toată lumea era speriată şi revoltată, dar nimeni nu vorbea.
- Foarte bine! Să începem, a spus profesorul.
Pentru ce sunt legile?, i-a întrebat profesorul.
Studenţii erau încă speriaţi, dar încetul cu încetul au început să răspundă la întrebarea dumnealui.
- Să avem o ordine în societatea noastră.
- Nu! a răspuns profesorul.
- Pentru a le îndeplini.
- Nu!
- Pentru ca persoanele care greşesc să plătească pentru acţiunile lor.
- Nu! Ştie cineva răspunsul la această întrebare?
- Pentru ca să se facă dreptate, o domnişoară a vorbit timid.
- În sfârşit! Adică pentru dreptate.
- Şi acum ce este dreptatea?
Toată lumea a început să se enerveze de atitudinea profesorului.
Cu toate acestea, ei au continuat să răspundă.
- Pentru a proteja drepturile oamenilor...
- Bine, ceva mai mult? a spus profesorul.
- Pentru a diferenţia binele de rău, pentru a-i răsplăti pe cei care fac binele...
- Ok, nu-i rău. Dar răspundeţi-mi la această întrebare, am acţionat corect când l-am dat afară pe Nelson din clasă?
Toată lumea a tăcut, nimeni nu a răspuns.
- Vreau un răspuns în unanimitate!
- Nu!
Toţi au răspuns într-o voce.
- S-ar putea spune că am comis o nedreptate?
- Da!
- Şi de ce nu a făcut nimeni, nimic în legătură cu asta? De ce vrem legi şi reguli, dacă nu avem voinţa de a le practica? Fiecare dintre voi are obligaţia de a vorbi atunci când asistaţi la o nedreptate. Toţi! Nu tăceţi din nou, niciodată!
- Du-te şi-l caută pe Nelson, a spus el. Să ştiţi că atunci când nu ne apărăm drepturile, demnitatea se pierde, iar demnitatea nu poate fi negociată.
