Populația cheltuie circa 1,3 - 1,4 miliarde de euro anual pe suplimente alimentare, potrivit datelor industriei, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că s-ar impune o reglementare mai strictă pentru că “ar fi păcat să dea atâția bani pe niște lucruri cu o utilitate scăzută”, transmite Agerpres.
Suplimentele alimentare sunt omniprezente în mass-media prin reclame agresive.
“Anul trecut am terminat un studiu privind suplimentele alimentare. Este studiu, deci e doar recomandare. Încercăm să discutăm un Ministerul Sănătății să vedem ce părere au ei. În esență, cu ce rămân eu din acest studiu este că s-ar justifica o mai puternică reglementare sau o verificare a utilităților. Îngrijorarea mea este că populația cheltuie foarte mulți bani pe niște produse care au beneficii discutabile și atunci ar merita, cum la medicamente ați văzut cât de riguroasă e verificarea, ar avea sens să avem o verificare mai riguroasă și pe zona de suplimente alimentare, să ne asigurăm că într-adevăr aduc beneficii celor care le folosesc”, a afirmat Chirițoiu, la seminarul “Concurența în domeniul farmaceutic”, organizat de autoritatea de concurență.
El a subliniat că piața suplimentelor a crescut foarte repede.
“Populația s-ar putea să plătească mai mulți bani pe suplimente alimentare decât dă pe medicamente, deci efortul pentru o familie să fie mai mare pe suplimente decât este pe medicamente, și ar fi păcat să dea atâția bani pe niște lucruri cu o utilitate, repet, scăzută”, a susținut șeful Consiliului Concurenței.
Prezent la seminar, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a precizat că, din estimări, reiese că piața suplimentelor alimentare “ar fi comparabilă cu piața genericelor plus a OTC-urilor la un loc, spre 1,3 - 1,4 miliarde” (de euro - n.r.), potrivit Agerpres.
Potrivit raportului preliminar privind studiul inițiat pentru cunoașterea piețelor de producție și de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare, publicat de Consiliul Concurenței, piața medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare este, în România, în continuă dezvoltare. Trendul ascendent al vânzărilor înregistrate reflectă, pe de-o parte, interesul privind întreținerea sănătății pe termen lung și grija față de sănătatea proprie și a familiei, iar, pe de altă parte, interesul producătorilor în a dezvolta strategii de business corespunzătoare nevoilor consumatorilor, axate pe diversificarea gamei de produse disponibile, dezvoltarea unor produse noi și creșterea calității acestora.
Astfel, pornind de la caracteristicile cheie ale pieței medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, reprezentate de publicitatea destinată publicului larg și modul de stabilire a prețurilor, trăsături ce o deosebesc de piața medicamentelor eliberate pe baza unei prescripții medicale, în cadrul prezentului studiu s-a realizat o analiză a celor mai bine vândute 25 de branduri de medicamente eliberate fără prescripție medicală și 25 de branduri de suplimente alimentare, precum și o cercetare a cadrului legislativ specific acestor două categorii de produse.
În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc medicamente analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală și Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecțiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecțiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate și oboseală (Magne B6) și medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce privește suplimentele alimentare, cele mai multe branduri din clasamentul celor mai bine vândute 25 astfel de produse sunt utilizate pentru susținerea sănătății tractului digestiv și a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit și marca privată Naturalis HepatoSuport).
Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susținerea sănătății sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal și Uractiv), pentru susținerea sănătății osteo-articulară și musculară (Proenzi Atrostop și Supramax Articulații), pentru susținerea sănătății sistemului nervos (Alanerv) și pentru susținerea sănătății sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid și Tarosin).
În România, în anul 2019, s-au comercializat cu 55% mai multe medicamente eliberate fără prescripție medicală și cu 99% mai multe suplimente alimentare comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2015.
“Această evoluție reflectă interesul consumatorilor în tratarea unor simptome și boli comune (ca de exemplu: dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, alergii, arsuri la stomac), precum și interesul acestora în menținerea, îmbunătățirea funcționării organismului prin completarea regimului alimentar în funcție de nevoile nutriționale ale fiecăruia. Pe de altă parte, vânzările medicamentelor OTC și suplimentelor alimentare au fost susținute și de publicitatea realizată de operatorii economici, aceasta fiind un instrument important prin care întreprinderile încearcă să îi convingă pe consumatori să achiziționeze produsele lor”, se spune în raport.
