Majoritatea parlamentarilor susțin alocarea a peste 6% din PIB pentru educație, dar 54% spun și că este acceptabil ca școala să primească bani de la părinți, reiese dintr-un sondaj al World Vision România. Un număr de 145 de parlamentari au răspuns chestionarului World Vision România, realizat în perioada 5-25 mai 2023, în contextul Zilei Copilului.
141 dintre parlamentari spun că educația ar trebui să primească între 6,2% și 6,9% din PIB. Alți trei parlamentari independenți s-au exprimat pentru circa 8% din PIB, iar un parlamentar spune că învățământul are nevoie de 4,5%. Parlamentarilor nu li s-a cerut să-și dea numele.
Eșantionul este format din 71,5% bărbați și 28,5% femei, majoritatea cu vârste între 39 și 52 de ani. Au răspuns: 69 de parlamentari PSD, 30 USR, 29 PNL, 11 UDMR, 3 independenți, 2 AUR și 1 parlamentar de la minorități.
Principalele zece rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor:
- majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui 6% din PIB pentru educație;
- 54% vor ca școala să permită primirea de contribuții financiare de la părinți, cei mai mulți prin stabilirea unei sume fixe per elev;
- 3,93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat față de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10;
- 74% consideră că legislația trebuie să prevadă sancțiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în școli;
- unul din șase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca acești elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor;
- 19% nu cred că școala ar trebui să-l învețe pe un copil să folosească telefonul în scop educațional. Cu cât vârsta parlamentarului crește, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală este mai ridicat;
- o treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligența Artificială) va fi o amenințare pentru educația copiilor;
- unul din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că școala ar trebui să ofere educație sexuală copiilor;
- unul din zece parlamentari spune că educația sexuală ar trebui învățată în școli chiar din intervalul 6-9 ani;
- unul din cinci parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-și exprime opinia cu privire la legile care îi vizează în mod direct și drept urmare nici nu trebuie consultați.
“În contextul grevei profesorilor care cer salarii mai mari și condiții mai bune de muncă, vedem o discrepanță între opiniile parlamentarilor și acțiunile Guvernului. Hotărârile de alocare a fondurilor, precum și alte decizii fundamentale pentru educația copiilor par să fie luate în afara Parlamentului. Asta ne arată o problemă profundă de reprezentare a voinței cetățenilor în cadrul acestei instituții. Protestele cadrelor didactice subliniază nu doar nevoia de creșteri salariale, dar și frustrarea întregii societăți față de o situație în care discursul politicienilor și realitatea politică sunt de multe ori evidente”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundației World Vision România.
Ea a adăugat că este “încurajator” faptul că 93% dintre parlamentari apreciază mai mult eforturile unui profesor care ridică un copil cu rezultate sub medie, față de cele ale unui profesor al cărui impact se vede la elevii cei mai buni.
“Pentru organizația World Vision România, această cifră înseamnă că există o deschidere din partea legiuitorilor pentru a crește nivelul de echitate în educație”, a precizat aceasta. (Agerpres)
