Vârstnicii - victime ale înșelăciunii și abuzului de încredere

Distribuie pe:

Într-un studiu ce are ca temă infracționalitatea îndreptată asupra vârstnicilor, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române descrie, printre altele, cele mai predilecte metode de înșelăciune și abuz de încredere, infracțiuni cărora, în general, le cad victime persoane de vârsta a treia. În ansamblul populației, se arată în document, aceste persoane reprezintă un grup vulnerabil în ce privește victimizarea infracțională, având în vedere că vârsta a treia se caracterizează, în general, prin scăderea capacității fizice de a se apăra în fața unei potențiale agresiuni asupra propriei persoane sau a bunurilor pe care le dețin, a capacității de a sesiza pericolul fizic din cauza limitării simțurilor fizice (văz, auz etc.), prin izolare socială și un grad mai scăzut de informare cu privire la noile metode folosite de infractori, dar și prin unele comportamente de risc, precum păstrarea unor sume importante de bani în numerar în locuință ș.a. De asemenea, precaritatea mijloacelor financiare în rândul unei părți a populației vârstnice sau, dimpotrivă, dependența persoanelor adulte rămase fără loc de muncă de venitul sigur - pensia vârstnicilor, pot favoriza apariția unor situații de abuz.

În debutul cercetării, pe baza informațiilor obținute în urma interviurilor cu seniorii și lucrătorii de poliție sunt enumerate principalele probleme de siguranță cu care se confruntă persoanele vârstnice în funcție de mediul de rezidență.

Mediul urban: înșelăciuni/ abuzul de încredere; violența verbală, în spațiul public; furturile din buzunare/poșete (mijloace de transport în comun și în zone aglomerate/ piețe); furturile din locuință; tâlhăria stradală; abuzul, violența în familie/rele tratamente aplicate persoanelor vârstnice sau neglijarea nevoilor celor dependenți.

Mediul rural: furturi din gospodărie/ anexe, prin “împrietenire” sau efracție; tâlhăriile comise în locuință; înșelăciuni; violența, de multe ori chiar în mediul familial, din cauza neglijării/ lipsei de îngrijire adecvată/ maltratării); agresiunile sexuale; conflictele cu vecinii.

Infracțiunile ce implică “păcăleala” (înșelăciune, abuz de încredere și furt prin împrietenire) sunt principalele probleme de siguranță care vizează vârstnicii. De cele mai multe ori, cele două infracțiuni sunt concurente. Într-o primă etapă, autorii încearcă să înșele persoana vârstnică, iar, dacă nu reușesc să obțină bani în acest mod, caută și sustrag din locuință bani sau bunuri.

Metoda Accidentul”, amintită frecvent în cadrul interviurilor cu vârstnicii și cu polițiștii, este o metodă veche, dar care încă “prinde” și continuă să facă victime în rândul vârstnicilor. Unii dintre subiecți au recunoscut că, deși erau informați despre acest mod de operare, atunci când au fost sunați, noaptea, au avut nevoie de timp pentru a se dumiri că nu este o situație reală. Acțiunea infracțională în cazul metodei “Accidentul” constă în realizarea contactului telefonic cu victima, căreia i se comunică o știre șocantă, în esență constând în aceea că un membru al familiei sale a fost implicat într-un accident rutier care s-a soldat cu urmări grave, iar pentru diminuarea consecințelor legale și/sau medicale se solicită o sumă importantă de bani. Producerea acestui gen de infracțiune se bazează pe specularea stării emoționale a victimei și pe informațiile oferite chiar de aceasta în clipa primirii veștii că un membru al familiei a provocat sau a suferit un accident și trebuie ajutat.

Majoritatea autorilor provine din sistemul penitenciar, în general sunt bărbați tineri. Ei nu cunosc nicio dată despre victimă, nu au informații despre ea, pur și simplu sună aleatoriu, pe telefonul fix, în anumite intervale de timp (dimineața după ora 10 sau seara după ora 22) și încearcă să obțină o sumă cât mai mare de bani de la persoanele pe care reușesc să le manipuleze. Intervalele de timp vizate sunt cele în care există o probabilitate crescută ca la domiciliu să se afle un bătrân - categorie cu risc ridicat de victimizare în cazul acestui tip de infracțiune.

Declinarea de calități oficiale false - un alt mod de înșelăciune, combinată cu furtul din locuințe, este realizat de către persoane care pretind c[ sunt reprezentanți ai firmelor de electricitate, gaz, primărie sau că prestează anumite activități sau servicii obligatorii (deratizare, verificări centrale termice, verificări instalații gaz etc.), având asupra lor elemente de identificare contrafăcute. Intră în locuință cu permisiunea victimelor și desfășoară activitățile respective, solicită plata și observă de unde au luat banii. Autorii fac în așa fel încât să distragă atenția proprietarilor și sustrag sume de bani și bunuri de valoare din casă. “În general, se folosesc de acele calități pentru a-i pune pe vârstnici în situația să le dea sume de bani mai mici, care să le permită să îi urmărească să vadă de unde iau banii respectivi și ulterior să revină seara pentru a sustrage sume mai mari de bani” (polițist, Investigații Criminale).

Metoda Acoperișul” sau Burlanul” constă în oferirea din partea unor “meșteri” a anumitor lucrări de reparații, în special a burlanelor și acoperișurilor, la un preț atrăgător, iar după executarea lucrărilor se solicită un preț mult mai mare pentru munca prestată. Sumele mari sunt invocate fie datorită dificultăților apărute în executarea lucrărilor (dificultăți apărute prin distrugeri provocate în mod intenționat, de către așa-zișii meșteri), fie ca o neînțelegere a prețului stabilit inițial (ca fiind prețul pe metrul pătrat și nu pentru întreaga lucrare). Dacă victimele refuză plata acestor sume se ajunge la intimidări și amenințări sau lăsarea imobilelor fără burlane sau acoperiș, până la achitarea sumei de bani. Neexistând niciun acord încheiat între cele două părți și sumele de bani date inițial “meșterilor” nefiind contabilizate nicăieri, vârstnicii se conformează solicitărilor.

Premiul” sau Sunteți fericitul câștigător al unui premiu! “- vârstnicii sunt sunați că au câștigat diverse premii de la magazine sau societăți comerciale, dar pentru a intra în posesia lor trebuie să achite o taxă. O variantă a acestui mod de oprerare este combinația cu furtul din locuințe: un grup de două persoane, de obicei femei, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, se prezintă la ușa vârstnicilor și le cer să achite o taxă pentru a intra în posesia premiului; în timp ce persoana în vârstă merge la locul unde ține banii, pentru a plăti “taxa”, infractorii văd locul de păstrare, distrag ulterior atenția victimei și cel de-al doilea sustrage banii rămași.

Comis voiajorul” - oferirea spre vânzare la un preț “minim”, greu de refuzat, de către vânzători ambulanți, a diferitelor produse (veselă, tacâmuri ambalate în cutii intens colorate și cu o reclamă pe măsură); în realitate, înseamnă vânzare de produse de slabă calitate la prețuri foarte mari. “Vânzătorii”, folosind diferite tertipuri (de genul “ofertă bombă”, “marfă pe stoc” etc.) reușesc să înșele cu ușurință persoanele vârstnice.

Strângere de fonduri pentru persoane bolnave - vârstnicii au fost acostați pe stradă sau la domiciliu de către persoane străine și, sub pretextul că adună fonduri pentru diverse culte religioase sau pentru cazuri sociale sau medicale, solicită ajutor bănesc, mizând pe starea emoțională și sensibilitatea persoanei vârstnice când vine vorba de suferință, boală, neajunsuri, handicap.

Vânzătorii ambulanți” (specific pentru mediul rural) - autorii pătrund în curte prin poarta neasigurată și dacă nu răspunde nimeni, intră în casă, de unde pot sustrage bani și bunuri aflate la îndemână. Un mod de operare similar, specific tot mediului rural: femei care, sub pretextul practicării cerșetoriei, pătrund în curte, iar dacă nu le răspunde nimeni, intră efectiv în locuință și observă unde sunt bunurile de valoare. Dacă situația le permite, sustrag bunurile pe loc, în caz contrar, revin seara, însoțite de bărbați, și pătrund în locuință. Profită de starea precară de sănătate a vârstnicilor sau de faptul că aceștia se tem să reacționeze, chiar dacă aud vreun zgomot, și sustrag bunurile de valoare identificate anterior.

Cumpărarea” diferitelor produse vândute de victimă - infractorii își arată interesul pentru cumpărarea de obiecte vechi și/sau diverse bunuri din gospodărie (în special agricole). Aceștia formează echipe de câte 2-3 persoane și, în timp ce una dintre ele își manifestă interesul pentru cumpărare, celelalte urmăresc să vadă unde își ține victima banii și ce bunuri de valoare mai are în gospodărie. În unele cazuri reușesc să distragă atenția victimei și sustrag bunurile și apoi pleacă pretextând că nu mai doresc încheierea tranzacției. În alte situații, refuză tranzacția, din diverse motive (nu au bani potriviți etc.), pleacă, dar revin, de regulă, noaptea și sustrag bunurile și banii din locuință.

Alte modurile de operare: folosirea cardului bancar de către rude pentru încasarea pensiei, fără înștiințarea persoanei (ruda a fost solicitată în prealabil să ajute vârstnicul să scoată banii de la bancomat), încheierea de contracte de vânzare-cumpărare a imobilelor proprietate privată fără asistență juridică și fără participarea aparținătorilor, metoda “vechilor cunoștințe”, persoane care în spații circulate (de exemplu, ieșirea de la metrou) pretind că sunt vechi cunoștințe, îi îmbrățișează pe vârstnici și încearcă să le sustragă bunuri (portofel etc.)

Concluzii

Infracțiunile împotriva vârstnicilor se comit cu mai multă ușurință (atât din cauza scăderii capacităților fizice de a se apăra de o potențială agresiune, cât și unei stări mai scăzute de vigilență); se bazează pe impactul și pe reacția emoțională a victimei și, în general, nu presupun violență, ci speculează naivitatea și credulitatea persoanei vătămate * Autorii provin atât din rândul infractorilor ocazionali, cât și al celor specializați. În rândul infractorilor ocazionali se numără persoanele care vin să cerșească sau să vândă diverse produse, vecini sau rude ale vârstnicilor sau persoane care au în îngrijire bătrânii și care profită, dacă li se oferă ocazia, pentru a-i deposeda pe bătrâni de bunuri sau bani. Infractorii specializați comit, în principiu, infracțiuni de înșelăciune, furturi din genți/buzunare sau din mijlocele de transport în comun și zone aglomerate, din locuințe sau anexe gospodărești * Consumul de alcool este un alt comportament de risc, vulnerabilizându-i pe seniori atât prin scăderea capacităților mentale și fizice de a se apăra în fața infractorilor (aspect de care aceștia profită), cât și prin creșterea riscului declanșării unor conflicte pe acest fond (în mediul familial sau în afara acestuia), în urma cărora devin victime ale unor fapte cu violență * Mulți vârstnici nu-și iau măsuri minime de siguranță în vederea securizării locuinței, obișnuiesc să se deplaseze cu sume mari de bani la cumpărături, în spații publice, sau oferă detalii privind sumele de bani și bunurile pe care le dețin unor persoane necunoscute * Bătrânii care locuiesc singuri reprezintă o categorie în mod particular vulnerabilă. În mediul urban, indicarea situației locative a persoanelor la avizierul blocului (prin listele de plată de la întreținere) reprezintă un factor de risc pentru producerea unor infracțiuni contra acestora întrucât, în acest mod, infractorii sunt orientați către persoanele care au cele mai scăzute posibilități de a se apăra în fața unei agresiuni * Aproximativ jumătate dintre vârstnicii din mediul urban au fost victime ale unei fapte antisociale, iar aproximativ o treime dintre aceștia au anunțat poliția * Principalele motive pentru care vârstnicii nu au sesizat poliția sunt legate de gravitatea minoră percepută a problemei, de teama răzbunării din partea agresorilor, pe fondul neîncrederii în sistemul de justiție, dar și de sentimentul de rușine față de comunitate/familie/polițist * Televiziunea și radioul sunt apreciate ca fiind mijloace importante de informare, dar informațiile trebuie prezentate în altă formă, mai pe larg. Campaniile mass-media nu sunt apreciate a fi eficiente pentru această categorie de vârstă, sau cel puțin nu în forma în care se fac acum, întrucât bătrânii nu rețin așa de ușor informațiile prezentate succint în câteva secunde, conchid autorii. (sursa și text integral - politiaromana.ro - Infracționalitatea îndreptată asupra vârstnicilor - O perspectivă victimologică)

Sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu