Unele alimentele contribuie la apariția inflamației cronice în organism, iar dieta modernă abundă în astfel de produse. Prin renunțarea la ele, se pot preveni boli grave precum cele cardiovasculare, digestive și chiar cancerul. Riscul de a dezvolta o inflamație cronică este mai mare în cazul persoanelor care: consumă alcool în exces * fumează * au un indice de masă corporală (IMC) crescut * sunt sedentare * suferă de stres cronic.
Inflamația cronică poate avea multe consecințe negative asupra sănătății. Hipertensiunea arterială, hiperglicemia, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, diverse tipuri de cancer și depresia pot fi cauzate sau întreținute de acest tip de inflamație, scrie Harvard Health Publishing, divizia media a Universității Harvard.
Iată care sunt cele mai importante alimente care produc inflamație și de ce este important să le eviți pe cât posibil.
* Margarina. Un tip de grăsime vegetală utilizată încă intens la prepararea produselor de cofetărie și patiserie din comerț, margarina a fost asociată cu potențiale riscuri pentru sănătate. Ea poate conține grăsimi trans, care sunt grăsimi artificiale obținute prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale. Acest tip de grăsimi contribuie la apariția inflamației cronice. Totodată, ele cresc nivelul colesterolului LDL (colesterolul “rău”) și scad nivelul HDL (colesterolul “bun”). Înainte de a cumpăra un astfel de produs, citește eticheta și verifică ce conținut de grăsimi trans și saturate are.
* Carnea roșie și lactatele integrale. Carnea roșie, untul, brânzeturile maturate și produsele lactate integrale au o concentrație mare de grăsimi saturate, iar consumul lor în exces favorizează inflamația sistemică. Mai puțin cunoscut este faptul că există și surse vegetale de grăsimi saturate. Uleiurile de palmier și cel de cocos sunt alte alimente care produc inflamație cronică în organism.
Studiile au arătat că grăsimile saturate declanșează producția excesivă de citokine inflamatorii ce duc la inflamație persistentă. Totodată, ele produc o inflamație a celulelor care căptușesc pereții vaselor de sânge, iar acesta este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
* Zahărul . Zaharurile adăugate, indiferent că este vorba despre zahăr alb sau siropul de fructoză din porumb, stimulează eliberarea de citokine în organism. Citokinele sunt implicate în mecanismele inflamației. În exces, ele pot declanșa reacții inflamatorii exagerate.
Un motiv în plus pentru care zahărul este dăunător are legătură cu cantitatea mare de fructoză pe care o aduce în organism. Cantitățile mici de fructoză provenite din fructe și legume nu afectează sănătatea, dar excesul este nociv. Cercetările au arătat că fructoza în concentrație mare provoacă inflamația celulelor endoteliale din pereții vaselor de sânge.
Îndulcitorii artificiali. Zaharina, sucraloza și aspartamul nu sunt alternative mai sănătoase la zahărul alb și siropurile cu fructoză. Acești îndulcitori artificiali sunt pe lista de alimente care produc inflamație în corp. Studiile au identificat o asociere între consumul de îndulcitori artificiali și riscul de inflamație cronică.
Dacă este necesar să îndulcești alimente sau băuturi, o alternativă mai sănătoasă o reprezintă îndulcitori naturali,
cum ar fi stevia, mierea și siropul de arțar.
* Prăjelile. Pe lângă conținutul crescut de grăsimi și calorii, alimentele cum sunt cartofii prăjiți, carnea prăjită sau gogoșile cresc inflamația în organism. Prăjirea alimentelor la temperaturi ridicate duce la formarea de compuși nocivi cum ar fi acrilamida și produșii finali de glicozilare avansată. Ingerarea acestor compuși crește riscul de apariție a unor boli cronice, se arată într-un articol publicat în revista Nutrients.
Prăjirea alimentelor poate crește concentrația de grăsimi trans folosite, iar acest tip de grăsimi este, de asemenea, un factor de risc pentru inflamația cronică.
* Pâinea albă. Făina albă și toate produsele de patiserie și panificație care o utilizează în procesul de fabricare conțin carbohidrați rafinați. Ei sunt carbohidrați procesați din care au fost eliminate fibrele alimentare și nutrienții.
* Carbohdrații rafinați. Ei sunt digerați rapid în organism și determină o creștere bruscă a nivelului de glucoză din sânge. Un consum excesiv de carbohidrați rafinați poate declanșa inflamație în organism.
Dieta modernă, bogată în carbohidrați rafinați, favorizează multiplicarea bacteriilor intestinale care produc inflamație sistemică și cresc riscul de obezitate și boli inflamatorii intestinale.
* Alcoolul. Băuturile alcoolice au un efect proinflamator în organism. Un studiu din 2010 arăta că nivelul proteinei C reactive, un marker al inflamației, crește la persoanele care consumă alcool. Cele care au băut mai mult de de două beri sau 300 ml de vin pe zi au avut cel mai crescut nivel al proteinei C reactive. De asemenea, alcoolul poate perturba echilibrul bacteriilor benefice din intestin și poate favoriza creșterea bacteriilor nocive.
* Mezelurile. Cârnații, șunca, salamurile sunt alte alimente care produc inflamație. Ele sunt obținute prin diverse metode de prelucrare, cum sunt prepararea la temperaturi ridicate, afumarea și/sau adăugarea de aditivi chimici. Aceste procese afectează compoziția și calitatea nutrițională a cărnii. Mai mult, ele pot duce la formarea de compuși chimici, cum ar fi hidrocarburile policiclice aromatice și aminele heterociclice, care sunt toxice și provoacă inflamație în organism.
În plus, aditivii chimici pe care majoritatea acestor produse alimentare îi conțin, cum sunt nitriții, sunt metabolizați în compuși cu potențial inflamator. Dacă vrei să reduci inflamația din organism, este indicat să reduci consumul de carne procesată.
O dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale cum sunt fructele, legumele, cereale integrale, leguminoasele și sursele sănătoase de proteine, poate ajuta la reducerea inflamației. (https://medicool.ro/8-alimente-care-produc-inflamatie-in-corp-si-ar-fi-bine-sa-le-eviti-31290.html)
Ileana Sandu