România se grăbește să construiască o nouă linie de înaltă tensiune pentru a transporta energie electrică de-a lungul țării și până în Ungaria, în condițiile în care mizează pe dublarea producției de energie din surse regenerabile și să devină un furnizor regional de electricitate.
Informația a venit de la ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a acordat un interviu Bloomberg.
Sebastian Burduja speră că studiul de fezabilitate va fi finalizat în șase luni și acest studiu va stabili capacitatea noii linii de înaltă tensiune, care potrivit estimărilor ar urma să coste peste trei miliarde de euro, mult pentru o țară care se confruntă cu agravarea deficitului bugetar.
Capacitatea de producție de energie regenerabilă a României este deja de aproximativ 11.000 de megawați și până în 2030 ar urma să crească cu alte 10.000 de megawați.
“Pentru noi, acest cablu este prioritatea numărul unu. Această linie directă de înaltă tensiune este un instrument suplimentar pentru ca rețeaua energetică să poată absorbi toată energia regenerabilă, să asigure echilibrul sistemului și de asemenea să putem exporta energie spre alte țări din Europa Occidentală”, a spus Sebastian Burduja.
Noua linie ar crea o legătură cheie cu piața europeană mai mare, permițând României să exporte excedentul de electricitate apărut în momentele când bate vântul sau este însorit și să importe electricitate atunci când este în situația de deficit. De asemenea, noua linie va permite transportul de energie din zonele unde este produsă în zonele unde este cerere de energie.
România, care găzduiește deja unul din cele mai mari parcuri eoliene terestre din Europa, cu o capacitate totală de 600 de megawați, înregistrează în prezent un val de investiții în energiile regenerabile, majoritatea în parcuri fotovoltaice, pe fondul diferitelor scheme de sprijin, finanțate parțial de Uniunea Europeană pentru a accelera tranziția la economia verde.
Potrivit lui Sebastian Burduja, România caută investitori cu expertiză și sprijin financiar pentru a construi noua linie de înaltă tensiune, care ar putea să urmeze traseul gazoductului BRUA și să lege sud-estul României de Ungaria.
Operatorul local de transport Transelectrica va fi implicat în posibilul consorțiu care va gestiona proiectul, a adăugat ministrul Energiei.
Noile capacități de producție a energiei, împreună cu rezervele de gaze naturale, vor permite României să fie auto-suficientă în materie de energie și de asemenea să devină un furnizor regional de electricitate până în 2030, a mai spus Sebastian Burduja.
Referindu-se la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, ministrul Energiei a îndemnat producătorul local de gaze Romgaz SA, care este partener egal cu OMV Petrom SA în acest proiect, să dea prioritate consumului local atunci când va semna viitoarele contracte de livrări, chiar dacă a admis că este probabil ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie exportate. (Agerpres)
(Foto: Facebook Sebastian Burduja)
Gorghiu: Voi face tot ce ține de atribuțiile mele pentru a nu permite nimănui să se sustragă Justiției naționale
Ministrul Alina Gorghiu a afirmat, luni, după aducerea în țară a lui Romeo Ursu, zis Boenică, care se sustrăgea executării a două pedepse cu închisoarea, că va face tot ce îi stă în atribuții pentru a nu permite nimănui să se sustragă Justiției naționale.
“Începem săptămâna cu o veste bună. Un avion l-a adus, în această dimineață, din Iordania în România, pe Romeo Ursu, în vederea executării unei pedepse privative de libertate. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare, după ce a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 2 ani și 10 luni, în 2014, respectiv 8 ani în 2015, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune și a celei de constituire a unui grup infracțional organizat. Romeo Ursu a fost preluat de pe Aeroportul Otopeni de organele de Poliție și va fi transportat la Penitenciarul Rahova”, a scris ministrul Justiției, pe pagina sa de Facebook.
Ea a subliniat că nimeni nu este mai presus de lege. Ca ministră a Justiției, voi face tot ce ține de atribuțiile mele pentru a nu permite nimănui să se sustragă Justiției naționale. Mulțumesc tuturor autorităților care au contribuit la aducerea în țară a condamnatului Romeo Ursu”, a transmis Gorghiu. (Agerpres)
Ucraina se pregătește să dea în judecată Polonia, Ungaria și Slovacia din cauza restricțiilor la importurile de alimente
Ucraina intenționează să dea în judecată Polonia, Ungaria și Slovacia din cauza restricțiilor pe care aceste state le-au impus pentru importurile de produse alimentare ucrainene, a declarat reprezentantul pentru comerț al Ucrainei, Taras Kachka, într-un interviu publicat luni de Politico și preluat de Reuters.
În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permițând în același timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicție a expirat pe 15 septembrie.
Însă, Polonia, Slovacia și Ungaria au anunțat vineri că vor păstra propriile lor restricții cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autoritățile de la Varșovia, Bratislava și Budapesta susțin că acționează în interesele economiilor lor și că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.
“Este important să dovedim că aceste acțiuni sunt greșite din punct de vedere legal. Și de aceea vom începe mâine să demarăm procedurile legale”, a declarat Kachka pentru Politico.
Oficialul ucrainean a adăugat că autoritățile de la Kiev ar putea introduce măsuri de retorsiune împotriva Poloniei dacă autoritățile de la Varșovia nu renunță la măsurile lor suplimentare. “Vom fi forțați să reacționăm prin măsuri care să vizeze noi produse și vom interzice importurile de fructe și legume din Polonia”, a spus Taras Kachka.
Autoritățile de la Kiev au avertizat anterior că ar putea demara o procedură de arbitraj internațional ca răspuns la restricțiile impuse exporturilor de cereale.
Comisia Europeană a pus punct vineri interdicției introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre țările vecine.
Taras Kachka a precizat că Kievul este pregătit să “își asume responsabilitatea de a se asigura că exportul din Ucraina nu creează niciun tsunami în țările vecine” și că va introduce un sistem de licențe de export “în timp real” pentru cereale.
Conform autorității portuare, în primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constanța, însă ritmul livrărilor a încetinit, pe măsură ce atacurile rusești asupra porturilor de la Dunăre s-au intensificat. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin Portul Constanța. (Agerpres)