Motto “Oamenii slabi se răzbună. Oamenii puternici iartă. Oamenii inteligenți ignoră. Lucrul de care trebuie să ne temem nu este bomba atomică, ci omul”.
Albert Einstein-fizician genial
* “Să ai curajul să spui DA! / Să ai curajul să spui NU! / Și-n fiecare clipă grea / Să ai curajul să fii TU! // Învață de la nufăr să fii mereu curat Învață de la fluturi să nu fii supărat. // Învață de la greier când singur ești să cânți Învață de la lună să nu te înspăimânți. // Învață de la vultur când umerii ți-s grei Și du-te la furnică să vezi povara ei. // Învață de la floare să fii gingaș ca ea, / Învață de la oaie să ai blândețea sa. // Prin lumea cea frumoasă prin care acum tu treci, / Să-nveți din tot ce moare cum să trăiești în veci! (Învață de la toate).
Rudyand Kipling (1865-1936), poet și prozator englez,
***
* Nimic nou sub soare – “Ne-am trezit din hibernare / Și-am strigat cât am putut: / Sus Cutare, Jos Cutare! Si cu asta ce-am făcut? // Am dorit, cu mic, cu mare,/ Și-am luptat, cum am știut, / S-avem nouă guvernare, / Și cu asta ce-am făcut? // Ca mai bine să ne fie, / Ne-a crescut salariul brut, / Dar trăim în sărăcie, / Și cu asta ce-am făcut? // Ia corupția amploare, / Cum nicicând nu s-a văzut, / Scoatem totul la vânzare… / Și cu asta ce-am făcut? / Pentru-a câștiga o pâine, / Mulți o iau de la-nceput, / Rătăcesc prin țări străine…/ Și cu asta ce-am făcut? // Traversăm ani grei cu crize, / Leul iar a decăzut, / Cresc întruna taxe-accize, / Și cu asta ce-am făcut? // Totul este ca-nainte, / De belele n-am trecut, / Se trag sforile, se minte, / Și cu asta ce-am făcut? // Se urzesc pe-ascuns vendete, / Cum nicicând nu s-a văzut, / Țara-i plină de vedete, /Și cu asta ce-am făcut? Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! / E sloganul cunoscut / Iarăși am votat ca prostii, / Și cu asta ce-am făcut?
Constantin Tănase (1880-1945), actor român
Nimic nu-i întâmplător în lume, orice asemănare între cele de mai sus, scrise de regretatul artist român, în urmă cu 77 de ani, si zilele pe care le trăim azi, noi românii, nu-i deloc întâmplătoare. Asta-i soarta noastră, frați români! Constantin Tănase, un talentat artist roman, s-a născut la 5 iulie 1880, a murit la București, în anul 1945. Moartea i s-a tras din încăpățânarea de a spune lucrurilor pe nume. Constantin Tănase încă mai juca în București, la un an de la invazia sovietică. Într-unul din spectacolele sale, satirizând fărădelegile hoardelor bolșevice, între care obsesia invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii în plină stradă, ziua în amiaza mare, somând victimele: “Davai Ceas!” (dă-mi ceasul), artistul a introdus următorul monolog: Rău era cu “der, die, das” / Da-i mai rău cu “davai ceas” / De la Nistru pân’ la Don / Davai ceas, davai palton / Davai ceas, davai moșie / Harașo tovărășie!
După mai multe reprezentații a fost arestat, amenințat cu moartea si i s-a ordonat să nu mai joace piesa. În următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului căptușite de sus până jos cu ceasuri de mână. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariție, deși actorul nu a scos niciun cuvânt. Apoi si-a descheiat pardesiul, scoțând la iveală un ceas cu pendulă! A spus doar: “El tic, eu tac, el tic, eu tac”. Două zile mai târziu, marele actor era mort, “a tăcut cu totul”.
***
* “Un om oarecare mergea spre o localitate unde nu a mai fost niciodată, cu anumite treburi de gospodar. La un moment-dat, în fața lui a apărut o apă. Dar, cum s-o treacă? Nu avea nici un mijloc. Atunci, s-a apropiat de el un om care i-a dat omului soluția trecerii apei: «Cu ajutorul aerului, vei putea trece apa». Omul, nedumerit, a crezut că este nebun; cum să treacă cu aerul? Celălalt om, a luat un sac de plastic, l-a umplut cu aer, l-a legat bine la capăt și i-a spus: Cu acest sac poți să treci apa, ceea ce s-a și întâmplat. Un lucru incredibil, deodată a devenit credibil, prin bunătatea și bună-cunoștința aproapelui”.
“Tot astfel este și cu Dumnezeu, dragii mei! Dumnezeu este duh și adevăr; ca aerul este peste tot; Nu se poate vedea, dar Îl simțim peste tot; în toate creațiile; Dumnezeu este peste tot, precum aerul în jurul nostru. Trebuie doar să ne deschidem bine ochii și o să-L vedem; să ne deschidem ușa inimii și El cu siguranță va intra; trebuie doar să-L căutăm și o să-L găsim cu siguranță” (n.a.).
Cu dragoste creștină, preot ortodox român, ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL