Unul din trei europeni votează cu partide populiste sau extremiste, potrivit unui studiu recent citat de The Guardian. Din istorie sau din experiența recentă, știm că populiștii, odată ajunși la putere, subminează normele democratice, tind să controleze justiția, atacă presa liberă și restricționează drepturile minorităților. Cu toate acestea, partidele populiste câștigă teren în Europa, tot mai mulți alegători fiind dispuși să tolereze sau să ofere credit unor figuri politice care păreau lipsite de anvergură și de inteligență până prin 2015, când mai multe țări europene au înregistrat un punct culminant al crizei refugiaților.
În prezent (mai abitir o vom vedea în 2024), electoratul european se mișcă pe un teren minat cu discursuri puternic ideologizate pe un spectru larg de subiecte, de la migrație la politici de combatere a schimbărilor climatice. Spațiul public este luat cu asalt de diverși lideri populiști și iliberali, care proferează discursuri despre “binele suprem”, mizând pe faptul că alegătorii nemulțumiți de mainstream-ul politic sunt înclinați să creadă că soluțiile sunt la îndemâna celor care vorbesc ferm și promit să rezolve parohial problemele complexe ale planetei.
Convingerea mea este că educația este cel mai bun antidot împotriva extremismului, mijlocul potrivit prin care putem crea un răspuns imun împotriva prejudecăților, dezinformării, teoriilor conspirației sau împotriva discursurilor care incită la ură și discriminare. Această educație trebuie să înceapă în școală, acolo unde elevii pot studia cum a funcționat în trecut ura programatică și consecințele dramatice ale extremismului transformat în politică de stat.
Profesorii sunt chemați să transfere abilități și cunoștințe generale, dar și să educe axiologic, să intervină formativ într-un sens mai larg, să pregătească generații de copii și tineri pentru un “câmp educațional” aflat într-o expansiune cantitativă și calitativă greu de controlat, minat de ideologii, propagandă și dezinformare.
Educația, în sensul său larg, îi poate ajuta pe elevi să identifice la timp și mult mai realist ghețurile care se ridică la suprafața apelor aparent liniștite din peisajul social și cultural al lumii de astăzi. Acestea nu plutesc niciodată în derivă, ci sunt legate de impactul disruptiv al tehnologiilor digitale și de noua revoluție a cunoașterii, dar și de competiții electorale, interese economice sau calcule strategice pe termen lung.
Educația trebuie să slujească doar Adevărul, să ofere acces cu onestitate la capitolele tulburi din istoria noastră recentă și, totodată, să fie cel mai bun mijloc prin care putem combate extremismul, populismul și discriminarea.
La mulți ani tuturor celor ce se dedică educației!
Prof. univ. dr. LEONARD AZAMFIREI
Rectorul UMFST “George Emil Palade” Târgu Mureș