O treime dintre evreii din comunitate sunt alarmați de riscurile antisemitismului, relevă un sondaj de opinie realizat de Grupul de Studii Comportamentale Avangarde pentru Institutul “Elie Wiesel”.
Sondajul a fost realizat pentru a măsura nivelul de securitate pe care îl resimt evreii și percepțiile cu privire la antisemitism, cu sprijinul Federației Comunităților Evreiești din România, înainte de atacurile teroriste din sudul Israelului, a precizat, luni, Serviciul Administrativ-Comunicare, Departamentul Relații Publice și programe cultural-educative al Institutului “Elie Wiesel”.
Potrivit sondajului, 71% dintre intervievați consideră că există antisemitism în România (48% – “într-o oarecare măsură”, 14% – în “mare măsură”, 9% – “într-o foarte mare măsură”.
De asemenea, 41% consideră că antisemitismul a crescut în ultimii 5 ani (12% – “a crescut mult”, 29% – “a crescut puțin”). 38% dintre participanții la sondaj consideră că antisemitismul manifestat în țara noastră “a rămas la fel”, 11% că “a scăzut puțin”, 5% că “a scăzut mult”, iar 5% – NS/NR.
Sondajul relevă că între 38% și 68% dintre respondenți apreciază că antisemitismul este o problemă în viața politică, pe rețelele sociale, în mass-media etc. Alte probleme evocate de participanții la studiu sunt legate de: profanarea cimitirelor evreiești (68%); vandalizarea instituțiilor și monumentelor evreiești (52%); manifestarea unor atitudini antisemite pe stradă sau în alte locuri publice (38%).
Totodată, rezultatele sondajului relevă că 24% dintre respondenți afirmă că au fost victima unor remarci antisemite, în timp ce 75% declară că nu au fost victime ale unor astfel de remarci.
Sondajul evidențiază că 14% afirmă că au fost ținta unor acțiuni antisemite, alți 83% declarând că nu au suferit astfel de atacuri, iar 3% NS/NR.
Un procent de 51% dintre respondenți consideră că statul protejează evreii în România (41% – “eficient”, 10% – “foarte eficient”, 31% – “nu prea eficient”, 11% – “ineficient”, 7% – NS/NR.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 august – 1 octombrie, prin metoda interviurilor face-to-face, pe un eșantion de 440 de subiecți, reprezentativ pentru populația adultă de etnie evreiască la nivel național, având eroarea maximă de eșantionare, la un nivel de încredere de 95%, de +/- 4%. (Agerpres)