Dacă se vor aplica măsurile în totalitate, așa cum dorește Guvernul, situația se va îngreuna foarte, foarte mult, începând cu sfârșitul lunii noiembrie, pentru că vom avea o creștere a inflației. Toate aceste măsuri duc la inflație până la urmă, adică se vor scumpi toate produsele la raft. Scumpirea va fi generată de impozitarea activității productive, cu alte cuvinte ceea ce înseamnă mediul de afaceri privat. Așadar, impozitarea va duce la scumpiri, iar cele mai mari scumpiri se vor produce la mărfurile cu cea mai mare cerere.
Necazul este că aceste măsuri ale Guvernului nu țin seama de legile obiective ale economiei. Începând din luna noiembrie până spre sfârșitul lunii ianuarie – începutul lui februarie, crește foarte mult cererea pentru anumite produse, în principal la alimentele de bază, dar și alte produse, pentru că sunt sărbătorile de iarnă când oamenii se aprovizionează, indiferent de greutățile pe care le au și, mai mult, vor cumpăra și cadouri.
Nu știm ce se va întâmpla cu căldura, cu prețurile. Acum, în București, la temperatura asta, aproape de vară, caloriferele funcționează. Au dat drumul la căldură, deci vom primi facturi mai mari. Deci, aceste măsuri care încalcă experiența internațională și legile economiei, și anume, când ești în criză, când ai probleme mari cu deficitul, când ai probleme mari cu războaiele, nu mărești taxele și impozitele pentru cei care produc, adică pe mediul de afaceri. La noi e tocmai invers. Așadar, în perioada următoare, dacă se aplică, dacă nu cumva guvernul se trezește și începe să se mai tempereze, situația se va îngreuna pentru absolut toată lumea, chiar și pentru cei cu venituri mai mari, pentru că va fi o creștere și a prețului la carburanți.
La toate astea se mai adaugă, pentru cei care au credite, și menținerea dobânzilor la un nivel înalt. În condițiile astea, ce putem spera? Putem spera la o întoarcere din drum a Guvernului și cu înțelegerea faptului că trebuie să sprijine economia reală, nu să o saboteze prin taxe și impozite neavenite.
Nu poți să faci nimic asupra deficitului bugetar cu măsuri din astea punctuale, conjuncturale, pompieristice. Deficitul bugetar în România este o urmare a structurii economiei. Atâta timp cât ai un deficit mare al balanței comerciale și import, 70-72% din tot ceea ce consumi – nu numai alimente, ci și bunuri de capital, asfalt și fel de fel de lucruri care țin de investiții – nu poți să nu ai deficit când colectarea nu merge. Deci, deficitul nu se va regla prin aceste măsuri. Vor fi niște intrări mediocre, mici, imediat, după care vor apărea efectele negative care vor duce, după părerea mea, în lunile martie și aprilie, la un pericol iminent de intrare în recesiune, pentru că economia nu produce, nu mai ai de unde să mai ții echilibru, când sectoarele care ți-au adus beneficiu, și anume construcțiile, IT-ul și agricultura, le-ai băgat în faliment prin luarea facilităților sau, dacă nu în faliment, oricum, într-o mare dificultate.
Situația va fi grea. În România se va înregistra o reducere importantă a consumului tradițional, pentru Crăciun, pentru Anul Nou. Lumea va continua să trăiască. Nu vom muri de foame. În România nu se va muri de foame niciodată, dar vom consuma mai puțin și vom consuma mai prost. Pentru că Guvernul, imitând exemplul istoric al Reginei Maria Antoaneta, care spunea: “Nu aveți pâine, mâncați cozonac!” – nu a ieftinit pâinea, dar a ieftinit cozonacul. Deci, aceste măsuri de menținere a plafonului adaosului comercial pentru nu știu câte produse nu vor avea niciun efect favorabil. Din contră, vom avea o creștere a prețurilor la câteva alimente de bază. Vom avea o creștere a prețurilor la carnea de porc, asta în mod sigur, vom avea o creștere a prețurilor la ouă și la anumite categorii de produse din zona lactatelor. Nu vom putea să evităm lucrul ăsta cu măsurile care se iau. Să sperăm că o să fie mai cald în această perioadă, ca să plătim mai puțin la gaze, pentru că văd că nici aici nu se iau măsuri importante, nu se explică ce se va întâmpla. Vom menține plafoanele? Vom menține subvențiile? Nu știm încă ce se va întâmpla.
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA, analist economic